CSID: Putem vorbi in acest moment despre terapii antiimbatranire a creierului?
Dr. Sibilla Zimmermann M. (Austria): Acesta este un domeniu foarte interesant. Nu putem vorbi inca despre terapii antiimbatrânire cu rezultate concrete. Din punct de vedere teoretic, ar fi cateva terapii, dar practic inca nu avem dovezi ca acestea functioneaza. Alzheimer ar putea fi un exemplu – pacientul se simte mult mai bine sub tratament, dar asta nu inseamna o terapie antiimbatrânire.
CSID: Cum ne putem mentine creierul tanar?
Dr. S.Z.M.: Cu cat il solicitam si il folosim mai mult, cu atat va functiona mai mult timp si mai bine. Practic, ar trebui sa facem cat mai multe exercitii mentale si sa sustinem activitati care stimuleaza creierul, nu doar sa ne uitam la televizor cu o punga de popcorn in fata. Pe de alta parte, este normala imbatranirea creierului, dar nu mai devreme de termen. Trebuie sa mergeti la doctor la cel mai mic semn ca este ceva in neregula cu memoria dumneavoastra.
CSID: In prezentarea dvs., ati folosit expresia „Time is brain”. Explicati-ne de ce.
Dr. Sophie Crozier (Franta): La fel ca si in cazul cardiologilor, si neurologii sau neurochirurgii trebuie sa se lupte cu fractiunile de secunde pentru a salva creierul. Iar despre importanta acestui organ nu mai este cazul sa vorbim.
CSID: In ce masura sunt influentate atacurile cerebrale de stilul de viata?
Dr. Sophie Crozier: Stresul, tabacul, alimentatia dezechilibrata si oboseala influenteaza intr-un anumit procent si atacurile cerebrale. Inca se mai fac studii, dar cert este ca stresul are legatura cu atacurile cerebrale.
CSID: Ce alimente trebuie sa consumam pentru a ne pastra creierul sanatos?
Dr. Virgil Enatescu: De-a lungul istoriei, omenirea a dezvoltat, in functie de culturi, diverse modele de alimentatie, modele care au determinat supravietuirea unor popoare si civilizatii in detrimentul altora. Aproape orice aliment, orice substanta in cantitate mica sau potrivita este utila organismului, dar consumul fara limite face rau, e toxic. Si otravurile sunt medicamente bune in cantitati foarte mici. Carnea, spre exemplu, daca este consumata in exces, are constituenti cancerigeni, dar, pe de alta parte, lipsa proteinelor duce la retardare mintala la copii, la nedezvoltarea sistemul nervos. Vinul rosu previne in cantitati mici ateroscleroza si infarctul, dar atata timp cat vinul este aliment si nu drog.
Curios este cum si de ce au reusit unii, in urma cu cateva mii de ani, sa conceapa un regim alimentar bazat pe perioade in care se consuma carne si pe perioade in care se consumau legume (posturi)? Legumele sunt cea mai sanatoasa alimentatie posibila si, dupa atatea secole de cercetari, stiinta o confirma. De asemenea, s-a luptat impotriva grasimilor, s-au interzis untul si alte grasimi animale, dar acum se pledeaza din nou pentru importanta lor. Consumate cu moderatie, grasimile sunt necesare pentru ca dezvolta vitaminele liposolubile.
Lumea moderna trece printr-o puternica criza determinata de lipsa efortului fizic, de automatizari: deplasare cu masina, cu liftul, cu scarile rulante. Organismul nu isi mai regleaza consumul de alimente raportat la efortul pe care corpul il face in realitate, astfel incat se produce o supraincarcare cu alimente, un supradepozit de grasimi care nu sunt consumate. In plus, au aparut sistemele de alimentare rapida (fast-food) sau sistemele de alimentare hiperconcentrate (cum ar fi zaharul rafinat). Acestea, sub nici o forma, nu fac bine creierului.
Fiecare popor si-a dezvoltat, in functie de cultura si de pozitionarea geografica, o bucatarie specifica. Asadar, nu te alimentezi sanatos consumand produsele culinare ale nordicilor, daca te-ai nascut si locuiesti in sud. Consumul mare de grasimi este vital pentru cei din Scandinavia. Unui grec sau unui italian le-ar fi imposibil sa-i faca fata. De asemenea, legumele care se consuma la gratar pe malurile Mediteranei nu-i satisfac deloc pe nordici. Peste tot exista echilibre, iar arta culinara ar trebui sa ramana legata de traditia si de civilizatia fiecarui popor.