Fumat – de ce să renunţi chiar acum

Numărul total de decese cauzate de bolile aparatului respirator a crescut în România cu 961 cazuri în 2017 faţă de 2016, iar mortalitatea specifică prin boli respiratorii a crescut de la 65,5 la 100.000 locuitori la 69,9 la 100.000 locuitori. Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar şi este responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele prin acest tip de cancer, la nivel global.

Dacă încă nu v-am convins să stingeţi ţigara, continuăm să prezentăm statistici triste despre o realitate arzătoare – fumatul.

Probabilitatea de apariţie a cancerului pulmonar este de 11 ori mai mare la fumători şi de 1,41 ori mai mare la nefumătorii expuşi fumatului pasiv;
Exacerbările astmului, responsabile de limitarea activităţii fizice şi scăderea calităţii vieţii, sunt favorizate de fumat.
Riscul de a dezvolta astm este de 1,61 ori mai mare la fumători;
Exacerbarea astmului preexistent este de 1,71 ori mai mare la fumători;
Tuberculoza este agravată de consumul de tutun, acesta putând compromite eficacitatea medicaţiei specifice.
Probabilitatea de apariţie a tuberculozei este de 1,57 ori mai mare la fumători şi de 1,44 ori mai mare la nefumătorii expuşi fumatului pasiv.
Probabilitatea de apariţie pentru apnee în somn este de 2 ori mai mare la fumători.
Fumatul activ sau pasiv şi particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC).
Probabilitatea de apariţie a bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) este de 4 ori mai mare la fumători şi mai frecventă la nefumătorii expuşi fumatului pasiv;
Pe glob, în 2015, aproximativ 3,2 milioane persoane au decedat din cauza BPOC, o creştere de 11,6% faţă de 1990.
În România, în 2017, numărul deceselor prin BPOC se ridica la 6.231 (28,1 decese/100.000 locuitori), mai mare decât în 2016, când au fost înregistrate 5.916 decese (26,6 decese/100.000 locuitori).
Circa 700 milioane de copii, adică jumătate din populaţia globală a acestei categorii de vârstă, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător. La nivel global, aproximativ 165.000 de copii mor înaintea vârstei de 5 ani din cauza infecţiilor respiratorii cauzate de fumatul pasiv.

Recomandări

Cum evitaţi agravarea hemoroizilor în vacanţă

Consumatorii de steroizi riscă în proporţie de 90% să devină sterili

Terapia anti-fumat este gratuită, pe baza asigurării de sănătăte naţională

Toate cifrele de mai sus sunt reale şi au fost date publicităţii de către Ministerul Sănătăţii cu ocazia Zilei Mondiale fără tutun (31 mai). În 2019, campania se îndreaptă către riscurile apariţiei şi agravării bolilor pulmonare atât la adult cât şi la copii, cauzate de consumul de tutun şi de expunerea pasivă la fumul de tutun. Astfel, tema aleasă pentru acest an, Tutunul şi bolile pulmonare, focalizează atenţia pe impactul negativ pe care îl are fumatul asupra sănătăţii plămânilor, de la cancer până la bolile respiratorii cronice şi TBC.
Ministerul Sănătăţii, prin Subprogramul de Prevenire şi Combatere a Consumului de tutun, are obiectiv general scăderea consumului de tutun prin descurajarea debutului fumatului şi încurajarea  renunţării la fumat. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a anunţat că asigură servicii necesare terapiei de susţinere a renunţării la fumat (consiliere, tratament  medicamentos, terapie comportamentală) oferite de către medici şi psihologi cu pregătire profesională specifică.
“O reală problemă o constitue fumatul în rândul adolescenţilor pentru care ne propunem măsuri suplimentare de suport.” a declarat Sorina Pintea, Ministrul Sănătăţii.

Adresaţi-vă medicilor de la Institutul Marius Nasta pentru terapia anti-fumat

Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Bucureşti prin Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat asigură servicii de consiliere privind renunţarea la fumat, în cadrul Subprogramului de Prevenire şi Combatere a Consumului de Tutun. Numărul persoanelor care s-au adresat Institutului Marius Nasta pentru a primi ajutor în vederea renunţării la fumat, a crescut constant în ultimii 4 ani, de la 482 persoane în 2015, la 814 persoane în 2018. Numărul celor care au primit tratament medicamentos pentru dependenţa nicotinică a crescut, de la 365 în 2015, la 581 în 2018.
Tot în cadrul subprogramului naţional sunt asigurate şi serviciile Tel-Verde STOP FUMAT.