Gripa, implicată în 25% din cazurile de exacerbare a bolilor pulmonare cronice. „Modificările produse la nivelul căilor aeriene sunt mult mai dificil de gestionat și tratat”

În prezent, România se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii. Gripa este o infecție virală acută a căilor respiratorii superioare, cauzată de virusurile gripale A, B sau C. Deși majoritatea cazurilor se rezolvă fără probleme, gripa poate duce la complicații severe, inclusiv la afectarea sănătății pulmonare. În acest context, Dr. Sorin Avramescu, medic primar pneumolog Cardio Clinique NCS, ne spune cum afectează gripa sănătatea plămânilor și cum sunt afectați pacienții cu boli pulmonare preexistente.

CSID: Cum afectează gripa sănătatea plămânilor?

Dr. Sorin Avramescu: Gripa este una dintre cele mai des întâlnite infecții virale și este caracterizată de debutul brusc al simptomelor, dintre care amintim febra, durerile de cap intense, durerile musculare, dificultățile în respirație, dar și tusea, durerea în gât, nasul înfundat, vărsăturile și diareea, prezente mai ales la copii.

Totodată, una dintre cele mai grave complicații produse de gripă este pneumonia, care apare pe fondul deteriorării stratului epitelial al căilor respiratorii, creând astfel o sensibilitate la acest nivel, propice pentru aderarea unor bacterii implicate în pneumonie. Apare în special în cazul pacienților al căror sistem imunitar este slăbit, dar și la pacienții în vârstă sau cu alte afecțiuni cronice asociate, precum diabetul sau bolile pulmonare cronice. Nu în ultimul rând, fumătorii sunt mai susceptibili la complicații pulmonare. Acesta este motivul pentru care se recomandă ca pacienții din categorii vulnerabile să acorde o atenție sporită prevenției gripei prin vaccinare și respectarea măsurilor de protecție și igienă personală și, nu în ultimul rând, renunțarea la fumat.

Recomandări

Motivele pentru care mâinile îți amorțesc în timpul somnului

Sănătatea coloanei vertebrale pusă în pericol de purtarea tocurilor. Care este soluția salvatoare?

Există astfel o clasificare a complicațiilor pulmonare cauzate de gripă, iar acestea sunt: pneumonie gripală primară, pneumonie bacteriană secundară, pneumonie cauzată de agenți patogeni neobișnuiți sau la gazde imunodeprimate și exacerbări ale bolilor pulmonare cronice. Cele mai frecvent întâlnite cazuri sunt cele de pneumonie bacteriană secundară.

CSID: Care sunt semnele unei pneumonii ca urmare a gripei?

Dr. Sorin Avramescu: Semnele unei pneumonii pot fi foarte asemănătoare cu cele ale gripei: febră, frisoane, dificultate în respirație și tuse productivă. În cazul în care aceste simptome revin după o perioadă de timp de la debutul gripei, înseamnă că avem de-a face cu o complicație, în speță pneumonia. Consultul medical de specialitate, anamneza pacientului și radiografia toracică sunt instrumentele pe care medicul le poate folosi pentru a determina cu exactitate dacă este vorba despre pneumonie.

CSID: Există riscul de exacerbare a unor boli pulmonare preexistente (cum ar fi astmul sau BPOC)?

Dr. Sorin Avramescu: Din păcate, da. Gripa este implicată în 25% din cazurile de exacerbare a bolilor pulmonare cronice. Spre exemplu, anumite persoane, în special copiii, cu o formă ușoară de astm, asimptomatică, în momentul în care trec printr-o infecție virală cum ar fi gripa ajung să aibă atacuri de astm. Acest lucru se întâmplă în special la pacienții care nu urmează un tratament special și nu au în control boala, probabil și din cauza faptului că nu au fost diagnosticați până în acel moment.

De aceea, mulți pacienți asociază debutul astmului cu o viroză respiratorie, însă este foarte puțin probabil ca aceste două lucruri să fie interconectate. Infecția doar a declanșat simptomele astmului, afecțiunea fiind deja prezentă, dar în stare latentă.

Același lucru este valabil și în cazul bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), cu mențiunea că modificările produse la nivelul căilor aeriene sunt mult mai dificil de gestionat și tratat, cu o evoluție și un prognostic mai severe.

CSID: Cum facem diferența dintre simptomele obișnuite ale gripei și o complicație pulmonară?

Dr. Sorin Avramescu: Așa cum aminteam anterior, cele mai frecvente cazuri de pneumonie apărute ca și complicație a gripei sunt cele de pneumonie bacteriană secundară. În acest caz se remarcă o atenuare a simptomelor produse de gripă, după care pacientul poate constata în decurs de 4 – 14 zile de la debutul bolii primare o reapariție a febrei, a tusei productive și a dificultăților de respirație. Așadar, un alt indiciu al unei complicații pulmonare, pe lângă revenirea simptomelor inițiale, ar fi atunci când durata bolii devine una foarte îndelungată.

Cei mai des întâlniți agenți patogeni implicați în pneumonia bacteriană secundară sunt infecția cu pneumococ (Streptococcus pneumoniae), infecția cu stafilococ (Staphylococcus aureus) și infecția cu Haemophilus influenzae tip b (Hib).

CSID: Când este necesară o radiografie pulmonară sau alte investigații imagistice?

Dr. Sorin Avramescu: Atunci când constatăm o reapariție în forță a simptomelor gripei, de tipul febrei, dispneei și tusei productive, la o perioadă de timp după atenuarea acestora, tocmai pentru a diferenția gripa de complicațiile sale. Se recomandă astfel o radiografie toracică în care medicul va putea identifica și evalua prezența unei pneumonii.

CSID: În ce situații este necesară spitalizarea pentru complicații pulmonare?

Dr. Sorin Avramescu: În cele mai multe cazuri, hidratarea și odihna joacă un rol important în recuperarea pacienților după gripă sau complicațiile sale date de pneumonie. Însă, la pacienții din categoria de risc, în vârstă, fumători, cu alte afecțiuni pulmonare preexistente, există riscul apariției unor complicații date de pneumonie, care necesită spitalizare. Este vorba despre pacienții care experimentează pleurezia (acumularea de lichide la nivelul pleurei), diseminarea bacteriei care a provocat pneumonia în fluxul sanguin sau apariția sindromului de insuficiență respiratorie acută manifestată prin respirație rapidă și superficială, confuzie, somnolență, tegumente albastre, neliniște, anxietate, aritmie, chiar și pierderea conștienței. În toate aceste cazuri, este necesară adresarea la serviciul de urgență din localitatea de reședință pentru internare și tratament corespunzător.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, între 290.000 și 650.000 de persoane mor anual din cauza complicațiilor cauzate de gripă. Așadar, dacă vă aflați în categoria persoanelor de risc, luați toate măsurile necesare pentru a preveni gripa și complicațiile sale și adresați-vă medicului infecționist sau pneumolog, de îndată ce apar primele simptome.