Ţara noastră e campioană în ceea ce privește incidența hepatitei C. Potrivit ultimelor statistici, peste 650.000 de români suferă de infecţie cu virusul C hepatitic, dintre care doar puţin peste 40.000 se tratează, adică mai puţin de 10%.
Există însă alte câteva mii de persoane care trăiesc cu virusul şi nu urmează niciun fel de tratament, punându-şi în pericol atât propria viaţă, cât şi pe a celor din jur, având în vedere numeroasele căi de transmitere a virusului.
Studiile arată că numărul de cazuri de ciroză hepatică şi cancer hepatic, complicaţii ale hepatitei C, se vor dubla până în 2030. În întreaga lume,se înregistrează anual 3-4 milioane de cazuri noi de hepatita C, iar virusul hepatitei C reprezintă cauza a peste 75% din totalul bolilor de ficat.
Din cauza lipsei simptomelor până în etapele avansate ale bolii, hepatita C mai este numită şi „ucigaşul tăcut”.
Nu există niciun simptom principal specific pentru hepatita C cronică şi nici măcar pentru hepatita C acută. Uneori, pacientul poate manifesta oboseală accentuată şi lipsa poftei de mâncare, spune Prof. Dr. Camel Kopty, medic primar, specialist în Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie.
Cel mai frecvent, testele de screening al sângelui, efectuate ca parte a controlului anual, prezintă funcţia hepatică uşor ridicată, însă nu foarte mare.
Următorul pas este efectuarea testelor de sânge anti-HCV şi PCR, apoi sonografia ficatului.
În cazul în care analiza PCR este pozitivă pe o perioadă de 3 până la 6 luni, putem vorbi despre hepatita C cronică.
Testul anti-HCV poate ieşi pozitiv şi fără ca pacientul să sufere de această boală. Deci nu este suficient pentru diagnosticul hepatitei C. Astfel, numai analiza PCR confirmă că este vorba de o boală cronică activă.
„Testele funcţionale hepatice nu prezintă neapărat valori ridicate în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu hepatita C, acestea pot fi chiar normale, adaugă medicul.
Potrivit medicului Camel Kopty, cele mai frecvente cauze ale infecţiei cu virusul hepatitic C (VHC) sunt:
Transmiterea VHC pe cale sexuală este discutabilă, se întâmplă destul de rar (sub 6%), însă este bine-venită precauţia (sângele menstrual şi leziunile genitale favorizează infecţia), potrivit Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.
Aşadar, hepatita C cronică este o boală pe care „o iei”!
Hepatita C NU se transmite: pe cale aeriană (strănut, tuse etc.), prin îmbrăţişare, sărut, coabitare sau atingere. Atingerea aceloraşi obiecte nu constituie o problemă pentru nimeni, în absenţa sângelui, ca de altfel nici înţepăturile insectelor (ţânţarii).
„Dacă este depistată la timp, posibilităţile de vindecare a hepatitei C cronice sunt de până la 99%”, conchide medicul.