Hernia de disc, tratată prin metode minim invazive

Durerile frecvente de spate, amorţeala şi slăbiciunea la nivelul picioarelor sunt semnale îngrijorătoare, aşa că fuga la medic! Dacă ai şi câteva kilograme în plus, probabilitatea să suferi de hernie de disc este mult mai crescută.

Numită şi prolaps de disc intervertebral, hernia de disc este o problemă des întâlnită în rândul persoanelor cu vârsta între 35 şi 55 de ani, dar şi la cele care prezintă factori de risc, precum obezitate, predispoziţie genetică ori au meserii ce implică efort fizic crescut.

Hernia de disc nu prezintă însă întotdeauna simptome, unele persoane acuzând dureri abia în stadii dezvoltate, când inelul din jurul discului intervertebral apasă puternic nervii canalului măduvei spinării. De aceea este important să te adresezi medicului încă de la primele semne că este ceva în neregulă!

Recomandări

Dr. Horaţiu Ioani, neurochirurg, ”Hernia de disc simptomatică poate apărea la fumători, la cei care prestează…

Spondiloza, hernia de disc şi discopatia, tratate fără cuţit!

Din fericire, hernia de disc nu necesită intervenţie chirurgicală decât în 9 din 10 cazuri, când tratamentul conservator nu oferă rezultate sau când simptomele sunt severe – apare deficit motor sau există pericolul de paralizie.

Noile metode de tratament, chiar şi în cazul herniei de disc în stadiu avansat, presupun o abordare personalizată şi folosirea unor echipamente medicale de top care realizează intervenţii minim invazive, dar cu grad ridicat de eficacitate.

Trebuie ştiut însă că afecţiunile coloanei vertebrale se abordează diferit în funcţie de cauze!

Cum se manifestă hernia de disc

Hernia de disc poate da simptome în regiuni diferite ale corpului, în funcţie de discul intervertebral uzat.

Astfel, în cazul în care discul herniat se află în zona cervicală, pot apărea simptome precum:

• Durere la nivelul gâtului, umerilor şi mâinilor, care poate iradia pe braţe şi degete
• Furnicături
• Amorţeală
• Scăderea forţei musculare
• Dificultăţi la mers
• Scăderea capacităţii de efort
• Disfuncţii sfincteriene (incontinenţă fecală / urinară)

În cazul herniei din zona lombară, simptomele pot consta în:

• Dureri lombare cronice intermitente de tip postural
• Durere care iradiază pe unul sau pe ambele membre inferioare (situaţie mai rar întâlnită)
• Durere în zona feselor şi a coapsei
• Tulburări de sensibilitate
• Furnicături, amorţeală sau/şi senzaţie de înţepenire la nivelul picioarelor
• Slăbiciune musculară  la nivelul picioarelor

Aceste manifestări sunt declanşate sau agravate de obicei de efortul fizic intens, frig, umezeală, stat în poziţii fixe o perioadă îndelungată şi se ameliorează în condiţii de repaus şi tratament medicamentos.

Care sunt cauzele şi factorii de risc ce pot predispune la apariţia herniei de disc

Una dintre cauzele frecvente ale herniei de disc este înaintarea în vârstă, care determină scăderea conţinutului de apă din interiorul discurilor intervertebrale, fapt ce duce la reducerea flexibilităţii şi la uzura (degenerarea) discului afectat.

Prin urmare, efortul fizic banal, cum ar fi ridicarea unei sacoşe grele, sau o răsucire bruscă a corpului pot cauza ruperea membranelor fibroase ale discurilor, cu consecinţe dintre cele menţionate mai sus.

Alţi factori care pot contribui la apariţia herniei de disc sunt:

• greutatea corporală în exces
• predispoziţia genetică (în special în cazul herniei lombare)
• răsucirea bruscă a corpului
• ridicarea unui obiect greu în mod greşit (prin folosirea muşchilor spatelui)
• sedentarismul
• statul prelungit pe scaun
• traumatisme ale coloanei vertebrale (accident, cădere, lovitură puternică)
• fumatul (nicotina limitează fluxul sanguin la nivelul coloanei vertebrale şi accelerează evoluţia herniei de disc)
• exerciţiile fizice intense, care presupun ridicarea de greutăţi

Ce analize sunt necesare pentru diagnosticarea herniei de disc

Având în vedere că hernia de disc poate avea o sumedenie de cauze, este important să fie efectuate diverse analize şi investigaţii pentru stabilirea cu certitudine a factorului cauzator, astfel încât să se ia decizia optimă de tratament.

În primă fază, medicul neurolog va efectua o examinare fizică pentru verificarea sensibilităţii spatelui (îţi va cere să faci anumite mişcări), dar şi o examinare neurologică pentru determinarea reflexelor, forţei musculare, a abilităţii de a merge şi a capacităţii de a simţi atingerile uşoare.

Ulterior, în funcţie de suspiciunile medicului, pot fi recomandate diverse investigaţii imagistice, precum radiografie, tomografie computerizată (CT), RMN sau mielografie.

O altă analiză numită electromiografie poate fi indicată pentru a determina zona exactă în care sunt afectaţi nervii spinali.

Cum se tratează hernia de disc

Tratamentul herniei de disc diferă în funcţie de stadiul în care este descoperită afecţiunea şi de manifestările prezentate de pacient.

Acesta poate consta în:

• Administrare de medicamente antiinflamatoare, analgezice, anticonvulsivante, relaxante musculare, injecţii cu cortizon în zona afectată
• Fiziokinetoterapie – exerciţii specifice care împing treptat discul în poziţia lui iniţială, proceduri de electroterapie, hidroterapie şi balneoterapie care minimizează durerile
• Masaj de relaxare musculară (acesta ajută şi la stimularea secreţiei de lichid sinovial intraarticular, care hrăneşte structurile moi din interiorul discului intravertebral)
• Elongaţii – prin intermediul acestora este realizată o decompresie a vertebrelor, care ajută la reducerea intensităţii durerii şi inflamaţiei
• Folosirea benzii kinesiologice – aceasta ameliorează durerea, stimulează drenajul limfatic şi îmbunătăţeşte funcţia musculară

În cazul în care niciunul dintre tratamentele indicate mai sus nu oferă rezultate timp de 2-3 săptămâni şi dacă există deficit motor sau iminenţă de paralizie, medicul poate recomanda intervenţia chirurgicală.

Operaţia de hernie de disc se stabileşte în funcţie de nevoia pacientului, de cauze şi de recomandările medicului şi poate consta în: laminotomie, discetomie, artroplastie sau fuziune spinală.

În prezent, herniile de disc lombare şi cervicale pot fi tratate prin metode minim invazive, cu microscop operator, care asigură o iluminare perfectă a ariei operatorii şi măreşte imaginea, permiţându-i neurochirurgului să observe mult mai bine structurile nervoase, să controleze sângerarea şi să limiteze riscul de lezare a ţesutului sănătos. Avantajele pentru pacient: recuperare mai rapidă şi risc de complicaţii postchirurgicale cât mai aproape de zero!