Histeroscopia diagnostică şi terapeutică

Dacă vrei să ştii când este utilizată histeroscopia, citeşte acest material realizat în urma discuţiei cu Dr. Erna Stoian, medic primar obstetrică-ginecologie şi specialist în infertilitatea cuplului şi reproducere umană asistată/FIV.

Histeroscopia este o metodă endoscopică, utilizată atât pentru diagnosticul, cât şi pentru tratamentul diverselor afecţiuni ginecologice. Histeroscopia permite vizualizarea cavităţii endometriale şi a ostiumurilor tubare. Folosită din ce în ce mai des în practică diagnostică şi chirurgicală, histeroscopia prezintă numeroase avantaje, atât pentru medicul operator, cât şi pentru pacientă:
•    Este o metodă minim-invazivă, endoscopică, ce nu presupune efectuarea de incizii sau suturi;
•    În timpul efectuării acesteia se pot stoca imagini video folositoare în documentaţia medicală a evoluţiei cazului, aşadar este o metodă videoasistată;
•    Postoperator, pacienta nu necesită spitalizare, ceea ce va presupune o recuperare rapidă şi o reinserţie socială imediată;
•    Poate fi efectuată la orice vârstă, după începerea vieţii sexuale;
•    Are riscuri mici;
•    Poate fi utilizată atât cu scop diagnostic, cât şi terapeutic (de cele mai multe ori în acelaşi timp operator).

Histeroscopia: în ce situaţii se efectuează

Recomandări

Fibromul uterin poate fi depistat la un control ginecologic periodic

5 simptome care ar trebui sa te trimita la ginecologie

Pentru diagnosticarea infertilităţii – se utilizează histeroscopia pentru a diagnostica şi trata diverse patologii uterine ce ar defavoriza implantarea embrionilor. În timpul procedurii se poate recolta biopsie de endometru sau se pot efectua rezecţii de polipi endometriali, cura sinechiei uterine totale sau parţiale şi chiar rezecţia de fibrome uterine submucoase
Înainte de efectuarea unei proceduri de fertilizare în vitro sau după 1-2 proceduri eşuate de fertilizări în vitro;
În cazul în care pacienta prezintă anumite anomalii ale uterului sau colului ce pot fi diagnosticate şi tratate prin histeroscopie (polipi endometriali şi endocervicali, sângerări, hiperplazie de endometru, sinechie uterină, o sângerare disfuncţională pentru care este necesară efectuarea unei biopsii de endometru ghidată histeroscopic );
Alte situaţii: În cazul în care se suspectează o malformaţie uterină (cum ar fi septul uterin, care poate fi rezecat histeroscopic) sau în vederea extragerii unui sterilet, care nu se poate extrage pe cale vaginală (este inclavat, iar firele vaginale sunt retractate), sângerări vaginale anormale, care apar în absenţa unui dezechilibru hormonal care să le justifice (în special post-menopauză, dar fără a ne limita la această perioadă), pentru a diagnostica şi rezeca fibroamele submucoase, pentru evaluare postoperatorie a miomectomiei sau a ablaţiei histeroscopice de endometru, în vederea evaluării unui tratament hormonal în urma căruia pacienta prezintă simptome de amenoree (lipsa menstruaţiei).

Histeroscopia: cum se desfăşoară

•    În general  histeroscopia se efectuează după finalizarea menstrei;
•    Înainte de recomandarea efectuării histeroscopiei, pacienta va efectua o evaluare ginecologică completă;
•    Este indicat ca histeroscopia să se efectueze după tratarea oricăror infecţii locale prezente şi după excluderea unei posibile sarcini;
•    Există cazuri în care medicul de obstetrică-ginecologie impune necesitatea efectuării de analize de laborator suplimentare, în funcţie de amploarea intervenţiei şi de istoricul medical al pacientei;
•    Pacienta se va prezenta cu puţin timp înaintea orei programării procedurii, având grijă să nu mănânce sau să consume lichide cu cel puţin 6 ore înainte;
•    Intervenţia se realizează, de obicei, sub anestezie intravenoasă – sedare de scurtă durată;
•    Pacienta este poziţionată pe masa de intervenţie în poziţie ginecologică;
•    După dezinfecţia locală, colul uterin va fi dilatat pentru a permite accesul histeroscopului progresiv prin vagin şi col până în cavitatea uterină;
•    Medicul va examina canalul endocervical,  cavitatea uterină şi ostiumurile tubare în scop diagnostic; în cazurile în care este necesar,  acesta poate efectua biopsii, excizia unor formaţiuni tumorale intracavitare în acelaşi timp operator;
•    După încheierea procedurii, pacienta este monitorizată pentru scurt timp, urmând să fie externată de obicei în aceeaşi zi (doar în cazuri foarte rare este necesară spitalizarea, în funcţie de dificultatea cazului medical).

Histeroscopia:  evoluţia postoperatorie

Imediat postoperator pacientele pot experimenta crampe abdominale sau senzaţie de presiune la nivel pelvin şi/sau minime sângerări vaginale. Acestea nu sunt simptome îngrijorătoare, ci perfect normale, urmând a fi surmontate cu ajutorul medicaţiei simptomatice (administrate doar la recomandarea medicului de obstetrică-ginecologie). Există cazuri în care sângerările vaginale intermitente continuă pe parcursul următoarelor zile, însă sunt nesemnificative cantitativ.
În general, datorită faptului că histeroscopia este o intervenţie minim-invazivă, pacientele se bucură de o recuperare postoperatorie rapidă, putându-şi relua viaţa socio-profesională în cel mai scurt timp.
Histerectopia: riscuri asociate
Iată ce riscuri prezintă această procedură medicală: hemoragia semnificativă, fie în timpul intervenţiei, fie postoperator, perforaţia  este unul dintre riscurile asociate oricărei intervenţii endouterine, endometrită postoperatorie (o complicaţie infecţioasă ce poate apărea postoperator), sinechia uterină poate apărea doar în cazurile ce necesită rezectii extinse.

Histeroscopia: contraindicaţii 

Această procedură este contraindicate dacă se observă: prezenţa unei infecţii acute, prezenţa unei boli inflamatorii pelvine acutizate, prezenţa unei tulburări de coagulare severă sau a unei anemii severe, prezenţa sarcinii.