HPV nu e un motiv de panică, dacă mergeţi la medic regulat

Există date care atestă faptul că trăim alături de HPV (Human Papilloma Virus) de mai bine de 10.000 de ani. Între timp, ştim că acest microorganism poate fi găsit în leziunile canceroase de col uterin sau în cele din sfera ORL. Există mai mult de 100 de tipuri de HPV şi doar câteva contează cu adevărat.

Virusul Papiloma Uman este cauza apariţiei verucilor (negi) de la nivelul pielii, dar şi la nivel genital. Se numesc veruci comune, plantare. Aceste leziuni ale pielii nu sunt cu potenţial canceros, deci nu au importanţă decât estetică.

Nu există nici un fel de tratament care să vindece formaţiunile apărute pe piele. În cele mai multe cazuri, verucile dispar singure, pentru se întrerupe alimentarea lor cu sânge. Dermatologul poate însă să le elimine cu ajutorul laserului şi astfel dispare problema estetică. Există însă tulpini care se transmit pe cale sexuală. Aceste tulpini, denumite oncogene, “preferă” aparatul genital feminin, şi mai exact colul uterin.

Recomandări

Cancerul de col uterin – cum ne protejăm de îmbolnăvire

Pilula contraceptivă creşte sau nu riscul de cancer?

Dar se pot cantona şi la nivelul mucoaselor ORL atât la femei, cât şi la bărbaţi şi pot influenţa apariţia cancerelor. În vest, când este descoperit un cancer în zona ORL, în tumora respectivă se caută şi HPV. Pe de altă parte, nu există screening pentru determinarea virusului în zonele ORL.

Cum se transmite?

Virusul HPV se transmite pe cale sexuală, prin contact cu tegumentele genitale infectate. Poate fi vorba de contact sexual vaginal, oral, anal. De asemenea, se transmite şi fără penetrare, doar dacă pielea partenerilor a fost în contact direct. Din cauza uşurinţei cu care se ia, vă puteţi infecta şi dacă folosiţi lenjeria intimă a altei persoane sau alte obiecte personale (prosop, costum de baie). Însă aceste informaţii nu sunt certe, există doar suspiciuni.

Am HPV. Ce fac?

Acest virus este periculos odată cantonat în aparatul genital feminin. Se poate determina prezenţa sau absenţa virusului după prelevarea unei secreţii la ginecolog. Această probă recoltată de către medic va fi trimisă la laborator şi, prin metoda de biologie moleculară, se identifică virusul.

Metoda PCR permite identificarea a 37 de tipuri de HPV, dintre care 15 sunt implicate în apariţia cancerului de col uterin. Testul spune dacă virusul e prezent sau nu la nivelul colului, şi nu în ce cantitate. Dacă v-a fost detectată prezenţa unei tulpini oncogene, trebuie să mergeti mai des la control. Aceasta înseamnă că aţi putea repeta examenul Papanicolau o dată la 3 sau la 6 luni.

În felul acesta, medicul poate detecta leziuni celulare în stadiu incipient. Dacă testul genetic pentru depistarea HPV a fost negativ, iar medicul are în continuare suspiciuni, e util să îl repetaţi peste o lună. Motivul? Testul poate să iasă fals negativ în câteva condiţii. În primul rând, dacă a fost vorba de o cantitate mică de virus. Mai sunt probleme când celulele cervicale nu sunt recoltate corespunzător sau când există sânge în probă.

Pot să înving virusul?

Odată instalat la nivelul colului uterin, virusul pătrunde în interiorul celulelor. Se cuplează cu aparatul genetic şi determină celulele să îi furnizeze proteine astfel încât să se multiplice nelimitat. În timp, celula este distrusă, iar acest aspect apare şi în rezultatul Papanicolau, dar şi la colposcopie sau examenul anatomo-patologic (biopsie).

Se instalează aşa-numita displazie. Aceasta înseamnă că genomul celular e alterat şi la un pas de a deveni cancer. Fără intervenţie medicală, celulele se pot maligniza. Statisticile spun însă că 80% dintre femei intră în contact cu virusul HPV în timpul vieţii, aşa cum vor intra în contact, spre exemplu, cu virusul gripal. Şi doar 6-8 dintr-o mie vor face cancer de col uterin.

Deci de ce incidenţa de cancer nu este 80%? Deoarece sistemul imunitar e în stare să distrugă virusul. În cazul femeilor care nu înving virusul, cancerul nu apare dintr-o dată. Mai întâi se constată o inflamaţie celulară vizibilă şi la Papanicolau şi la colposcopie.

Apoi apar modificări precanceroase, ulterior se evidenţiază cancerul in situ, adică stadiul O, care în lipsa tratamentului poate evolua. Dacă aveţi deja leziuni, acestea se excizează şi nu ajungeţi la cancer.

Protocolul corect de urmărire

Aşadar, dacă analizele arată ca nu aţi învins virusul HPV, la fiecare 3 luni se face un Papanicolau plus colposcopie. Dacă nu sunt leziuni, veţi repeta examenele la fiecare 6 luni. Iar dacă nu apar leziuni în 2 ani, veţi face, la fel ca orice altă femeie sănătoasă, o examinare Papanicolau 1 dată pe an.

Împotriva cancerului de col uterin

Spre deosebire de marea majoritate a bolilor oncologice, cancerul de col uterin poate fi învins eficient. Simplul test Papanicolau semnalează aşadar leziuni premaligne, deci care nu sunt cancer. Acestea vor fi tratate corect. O altă informaţie esenţială care să vă determine să vă duceţi fără frică 1 dată pe an la medic pentru testul Papanicolau este că leziunile precanceroase evoluează spre cancer în ani de zile.

Cu alte cuvinte, e timp suficient să mergeţi la medic. Şi o altă infomaţie esenţială este următoarea: chiar dacă testul HPV iese negativ, mergeţi, de asemenea, 1 dată pe an la medic pentru un Papanicolau. Acesta deoarece cancerul de col uterin poate apărea oricum, chiar dacă aveţi sau nu virusul, de fapt tulpinile oncogene.

Pregătirea pentru testarea HPV

Testul pentru determinarea prezenţei HPV se face la medicul ginecolog. Înainte de test sunt interzise duşurile vaginale, folosirea tampoanelor intravaginale sau medicamentelor cu administrarea vaginală pentru cel puţin 48 de ore. Testarea nu se face în timpul menstruaţiei deoarece rezultatul poate ieşi fals negativ.

Cel mai bun moment pentru efectuarea testului este la 8-12 zile de la ultima menstruaţie. Vezica urinară trebuie golită chiar înaintea efectuării testului, pentru o examinare mai bună.

Prelevarea probei nu este dureroasă pentru pacientă, ci asemănătoare cu prelevarea probei pentru examenul Papanicolau. Veţi primi rezultatele în decurs de 7 zile. Vă oferă informaţii despre prezenţa sau absenţa virusului, nu despre prezenţa cancerului de col uterin.