Ignorat şi subestimat, cancerul de piele devine mutilant sau chiar fatal, deşi are şanse mari de vindecare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii deţine în continuare aceleaşi statistici îngrijorătoare: unul din 3 cancere diagnosticate de medici este situat la nivelul pielii. Cu toate acestea, există multe persoane care nu consideră periculoase leziunile persistente de la nivelul tegumentului şi nu le dau importanţă. Trec luni, uneori chiar ani, înainte de prezentarea la dermatolog. 



“Recent, am avut 6 cazuri de melanom malign într-o singură săptămână, ceea ce este foarte, foarte mult. Erau tumori la vedere. Un caz era un melanom dezvoltat la nivelul genunchiului: pacientul îl vedea în fiecare zi cum creştea, de 3 ani se dezvolta şi nu s-a dus la doctor pentru că leziunea nu durea, nu dădea niciun fel de senzaţie specială de alertă. Întâlnesc adesea genul acesta de caz. La fel se întâmplă şi în cazul carcinomul bazocelular care este cea mai frecventă tumoră de piele. Boala se poate vindeca, dar ignorată, mutilează: există oameni care stau cu o leziune malignă, pe nas, de exemplu şi ajung la doctor abia când aripa nasului a fost perforată şi se vede clar că este distrusă sau când buza este tracţionată de o tumoră care se vede şi se dezvoltă în vecinătate”, descrie experienţa sa medicală dermatologul Mihaela Leventer.



Doctorii se confruntă în continuare cu multe prejudecăţi legate de cancerul de piele şi cu o convingere periculoasă că afecţiunile pielii nu sunt cu adevărat grave. Există încă situaţii în care o aluniţă neglijată se transformă într-un melanom cu metastaze, iar pacienţii amână vizita la specialist.


Recomandări

Nu ignora oboseala şi durerile de oase: pot ascunde o formă de cancer de sânge!

Brânza de care trebuie să se ferească bolnavii de cancer. Oncolog: Conține toxine ce pot dăuna…

“Controlul sănătăţii pielii nu trebuie făcut doar dacă ai leziuni care cresc dramatic, ci şi dacă sunt modificări noi, apărute recent, datează de o lună şi nu s-au vindecat. Dermatologul este în serviciul pacientului şi poate să spună: e o leziune benignă, nu are niciun fel de risc. Poate fi, de exemplu, o înţepătură de insectă, poate fi o foliculită, o banală viroză cutanată, cum sunt papiloamele. Şi da, poate fi ceva ciudat şi e mai bine să verific la laborator. Sau suspectez o leziune cu potenţial malign şi este mai bine să verificăm despre ce este vorba ca să ştim ce avem de făcut în continuare”, recomandă dr. Leventer.


Orice aluniţă suspectă sau leziune care nu trece ar trebui investigată cu ajutorul biopsiei. Doar aşa medicii pot pune diagnosticul precis şi pot oferi pacienţilor şanse reale de vindecare.

“Doar centrele dotate cu tehnologie dedicată şi ultraspecializate oferă, însă, această şansă, tratamentul corect însemnând eliminarea tumorii în totalitate fără risc de recidivă prin control microscopic. Pentru carcinoamele cutanate de la nivelul feţei şi scalpului, de exemplu, excizia prin microchirurgie Mohs este vindecătoare în 99,9% din cazuri. Metoda asigură verificarea întinderii tumorii în timpul operaţiei şi se face doar de către medici special antrenaţi în această procedură. Carcinoamele de pe alte zone ale corpului pot fi excizate tradiţional, la 5 mm margine de siguranţă. Laboratorul de histopatologie si imunohistochimia oferă azi un sprijin important specialistului dermato-oncolog, rezultatele putând fi obţinute în foarte scurt timp astfel încât să ghideze eficient actul terapeutic”, detaliază protocolul de vindecare a cancerului dermatologul Mihaela Leventer.

Există şi situaţii în care pacienţii ajung la medic şi primesc un diagnostic neclar, lucru care ar trebui să-i alerteze şi să solicite o a doua opinie medicală.


“De exemplu, un diagnostic vag este cel de nev atipic, adică aluniţă activă. Aici se pune problema dacă este doar o aluniţă sau dacă este chiar un melanom incipient sau în evoluţie, situaţie în care examenul histopatologic este vital. Scoaterea unei aluniţe nu înseamnă un risc pentru pacient, fie ea benignă sau chiar malignă. Scoaterea unei aluniţe trebuie urmată obligatoriu de analiza de laborator care să ne dea datele despre structura în interiorul pielii”, este de părere dr. Leventer.

În aceste condiţii, autoexaminarea pielii este un gest obligatoriu şi trebuie însoţit de vizita anuală la dermatolog.