Importanţa nutrienţilor în reducerea riscului infecţiilor

Micronutrienţii sunt importanţi în dieta zilnică. Aşa cum s-a arătat prin nenumărate studii, vitaminele şi mineraleleau roluri diverse în fiecare stadiu al sistemului imunitar, dar şi în răspunsul organismului în faţa patogenilor. Acesta din urmă poate avea un răspuns inadecvat, în cazul în care nutrienţii nu se găsesc într-o cantitate suficientă în organism.

Mai multe studii subliniază faptul că în dieta oamenilor nu se regăsesc cantităţile necesare de micronutrienţi, chiar şi în zilele noastre când super alimentele nu sunt greu de găsit. Anumite studii au demonstrat că suplimentarea zilnică cu acei micronutrienţi lipsă sau care se află în cantitate insuficientă în organism, a dus la îmbunătăţirea anumitor funcţii specific imune, în timp ce suplimentarea cu micronutrienţi multipli poate avea beneficii substanţiale în funcţionarea celulelor imune şi în răspunsul acestora. Însă trebuie să avem în vedere sursa micronutrienţilor, dacă sunt suplimente sau se iau din alimentaţie, mai ales când e vorba de minerale. Formele organice de seleniu sunt mai biodisponibile decât cele anorganice, în timp ce sărurile de sulfat, gluconat şi fumarat de Fier au o mai bună disponibilitate decât formele oxidate. Iar biodisponibilitatea poate avea un efect asupra eficacităţii suplimentului.

Rămâne, însă, întrebarea, dacă există beneficii clinice privind suplimentarea cu vitamin şi/sau minerale, luate individual sau ca o formula cu multipli micronutrienţi. De exemplu, au vreun effect micronutrienţii în reducerea riscului sau în gestionarea infecţiilor acute? În anumite studii individuale au fost raportate beneficii care sugerează că micronutrienţii pot avea un potenţial de a restaura rezistenţa la anumite tipuri de infecţii.

Recomandări

Cum ne îmbunătăţim sistemul imunitar fără să ne folosim de medicamente sau vitamine

Alimentele lipsite de nutrienţi pot provoca anumite tipuri de cancer (STUDIU)

Totuşi, o reprezentare mai bună a efectelor clinice apare atunci când sunt analizate mai multe studii şi apar meta-analize ce cuprind toate studiile disponibile la acel moment. Multe astfel de meta-analize au rezultate variate, unele chiar contradictorii, şi pentru scăderea riscului şi pentru gestionarea unei infecţii. Aceste variaţii apar din cauza inconsistenţei design-ului studiului respectiv, a segmentelor diferite de populaţie folosită ( de exemplu, efectele suplimentelor pot fi mai pronunţate în populaţiile mai în vârstă) şi din cauza anumitor diferenţe în tip, dozaj şi sursa micronutrienţilor ce au fost studiaţi.

Lista micronutrienţilor care reduc riscul de infecţie

Vitamin A Există unele dovezi ( o analiză realizată în 2017) care să evidenţieze că o suplimentare cu vitamina A la copii poate reduce incidenţa diareei şi a pojarului. Totuşi, alte studii (2008, 2010) făcute tot pe copii nu au putut arăta că vitamin A poate reduce semnificativ incidenţa pneumoniei sau a infecţiilor tractului respirator inferior.

Vitamin D  Cinci meta analize ( din 2012, 2013 şi unele din 2017) ale celor mai importante studii au demonstrat că vitamin D ( între 300 şi 3653 IU/zi) la adulţi şi copii poate reduce riscul apariţiilor infecţiilor tractului respirator. Rezultate mai bune s-au descoperit la cei care aveau un nivel scăzut de vitamin D la începutul studiului. Dovezi (analiză din 2009) – dar într-un număr scăzut spre moderat – spun că suplimentarea cu vitamin D poate avea beneficii în reducerea riscului de infecţii respiratorii ale tractului respirator superior, tuberculoză, şi gripă la adulţi şi copii, deşi alte studii nu au descoperit acelaşi effect al vitaminei D împotriva infecţiilor respiratorii, pneumonie, tuberculoză sau diaree.

Vitamin C Efectele acestei vitamine în reducerea riscului de a contacta gripa a fost îndelung dezbătut. O analiză a celor mai importante studii cu privire la vitamin C a spus că nu există o reducere a cazurilor de incidenţă în populaţia generală, dar că suplimentarea cu vitamina C (≥0.2 g/zi) la cei care fac exerciţii fizice intense reduce incidenţa gripei la mai mult de jumătte dintre cei care au luat vitamin C. Sunt şi câteva studii care spun că atleţii care îşi suplimentează zilnic alimentaţia cu 0.3-0.2 grame/zi de vitamin C pot reduce riscul apariţiilor infecţiilor tractului respirator superior, fră beneficii suplimentare dacă adaugă vitamin E sau zinc. O reducere semnificativă în riscul pneumoniei a fost raportată după suplimentarea cu vitamin C a acelora care aveau în alimentaţia zilnică era un aport insuficient de vitamin C. Mai există şi câteva studii care spun că o suplimentare cu 100mg/zi de vitamin C în timpul sarcinii poate reduce riscul apariţiei infecţiilor urinare.

Zinc Mai multe studii indică faptul că suplimentarea cu zinc (5-50 mg/zi) poate reduce incidenţa otitei medii la copiii mai mici sau subnutriţi. Sunt şi câteva cercetări care susţin că, la copii, incidenţa infecţiilor respiratorii e mai scăzută după suplimentarea cu zinc (20-140 mg / săptămână). Însă acest rezultat depinde de criteriile utilizate pentru a defini incidenţa mai scăzută a infecţiilor respiratorii. O meta-analiză din 2007 a unor studii a demonstrat că riscul de infecţii respiratorii sau pneumonie şi diaree sau dizenterie poate fi redus la copii după administrarea de zinc [207]. Cu toate acestea, o altă analiza a unor studii de calitate scăzută până la moderată nu a găsit niciun efect protector al zincului (5- 20 mg / zi) împotriva riscului de infecţiile tractului respirator sau malarie la copii, deşi a existat o reducere a mortalităţii asociate cu infecţiile respiratorii, diaree şi malarie; adăugarea fierului la zinc nu a adus beneficii suplimentare.

Fier O revizuire sistematică din 2002 indică faptul că suplimentarea cu fier la copii reduce riscul de infecţii ale tractului respirator, dar nu riscul general de infecţie sau alte boli, cum ar fi diaree sau parazemie malară.

Formule de multvitamine şi minerale La copii, studii de calitate scăzută până la moderată demonstrează că suplimentarea cu multivitamine şi minerale poate reduce riscul de infecţie şi reinfecţie de la viermi intestinali. Suplimentarea cu multivitamine şi minerale a dus la apariţia unor episoade de infecţie semnificativ mai puţine la adulţi mai tineri. La adulţii în vârstă, acest tip de suplimentare a redus numărul mediu de zile de infecţie, dar nu pare să aibă efecte benefice asupra numărului total de episoade trăite. S-a afirmat că suplimentarea poate fi mai benefică la adulţii în vârstă dacă au fost iniţial subnutriţi şi suplimentaţi mai mult de şase luni.