În mod obişnuit, aluniţele par inofensive la prima vedere şi nu necesită tratament, dar uneori se ajunge la excizia lor, fie pentru că prezintă risc cancerigen, fie din motive estetice. Doamna doctor Adina Şerban, dermatolog, spune că există mai multe metode de excizie, dar acestea pot fi mai potrivite decât altele de la un caz la altul. Decizia finală este luată de către pacient alături de medicul specialist în funcţie de tipul aluniţei şi motivele care duc la îndepărtarea ei.
Shave excizia. Metoda shave excizia poate fi recomandată de către medic după ce este efectuată o dermatoscopie în prealabil. Această metodă constă în tăierea aluniţei cu bisturiul tangenţial la pielea normala din jur, urmată de coagularea vaselor de la bază prin electrocauterizare sau laser Co2.
“Aluniţa îndepărtată astfel poate fi trimisă la examenul histopatologic pentru un diagnostic cert. Când se doreşte un rezultat estetic cât mai plăcut, dacă tipul aluniţei permite, se poate efectua shave excizia direct cu electrocauterul la baza leziunii, existând astfel un risc minim de sângerare. Deoarece excizia se efectuează în stratul superficial al pielii, cicatricea va fi minoră. Nu se pun fire de sutură. În timp, există însă un risc minim de recidivă a aluniţei”, atenţionează specialistul dermatolog.
Aluniţele nepigmentate pot fi îndepărtate prin shave excizie spre deosebire de cele cu pigment cărora nu li se poate aplica aceeaşi metodă, deoarece poate exista în potential de malignitate . În cazul aluniţelor superficiale sau a nervilor epidermici îndepărtarea leziunilor de poate efectua direct prin electrocauterizare, laser Co2 sau dispozitiv non-invaziv. Plasmage. Tratamentul cu laser poate fi utilizat pentru zonele mai greu accesibile, cum ar fi pe faţă sau urechi, şi poate fi util pentru eliminarea mai multor aluniţe în acelaşi timp. Dacă excizia are loc în zona facială, cel mai probabil va fi recomandată o metodă mai puţin invazivă.
Excizia chirurgicală. Această metodă este mult mai profundă decât shave excizia, deoarece aluniţa este îndepărtată până în profunzime, cu margini de siguranţă în lateral. Piesa astfel obtinută poate fi trimisă către biopsie pentru stabilirea diagnosticului anatomopatologic. Metoda este aplicată atât în cazul aluniţelor pigmentate, cât şi a celor cu structură atipică, care pot avea un potential cancerigen.
“Spre deosebire de shave excizie, în acest caz se pun fire de sutură, fie resorbabile în profunzime, fie neresorbabile la piele. Postprocedura ne putem aştepta să rămână cicatrici, însă acest lucru depinde foarte mult de predispoziţia pacientului spre a dezvolta cicatrici hipertrofice şi de localizarea leziunii. Pe zona decolteului şi pe spate cicatricile vor fi mai pronunţate, pe când pe faţă, sau pe zone unde nu există forţe de tracţiune, refacerea va fi mai frumoasă. Se poate întâmpla ca refacerea pielii să fie exagerată cu formarea de colagen în exces, ceea ce va duce la formarea unei cicatrici dure, de mari dimensiuni, numită cheloid”, spune specialistul dermatolog.
Crioterapia cu azot lichid. Cu ajutorul azotului lichid, aluniţele care nu sunt canceroase şi nu au crescut până la straturile mai profunde ale pielii, pot fi îngheţate. Deşi este o procedură ambulatorie relative simplă, această metodă de excizie poate lăsa în urmă cicatrici minore deoarece nu poate fi foarte bine controlată adâncimea şi suprafaţa de excizie a aluniţei.
Aşadar, alegerea unei metode de îndepărtare a unei aluniţe depinde de riscurile pe care aceasta le presupune, de tipul, localizarea şi dimensiunea ei. După efectuarea unei consultaţii şi a unei dermatoscopii, medicul dermatolog va recomanda procedura prin care poate fi îndepărtată aluniţa.