Ce semne dă infecția cu Clostridium difficile, bacteria ucigașă rezistentă la antibiotice

Infecția cu Clostridium difficile este o consecință a multiplicării acestei bacterii și a eliberării de toxine în intestinul persoanelor deja colonizate cu aceasta. Se estimează că 3-11% din populația generală adultă este purtătoare a bacteriei Clostridium difficile.

Această colonizare se produce de regulă în mediu spitalicesc, dar în ultimul timp s-au evidențiat tot mai multe cazuri de infecții comunitare, la persoane care conviețuiesc cu excretori de spori de Clostridium (în mediu instituțional, de exemplu în cămine de vârstnici, sau în mediu familial).

Limitarea colonizării este mai greu de realizat chiar și în instituții medicalizate (spitale, cămine pentru persoane vârstnice). În schimb, se pot evita factorii care favorizează multiplicarea excesivă a bacteriei, respectiv administrarea de antibiotice active împotriva florei intestinale, dar inactive asupra C. difficile (de aici și eticheta de diaree postantibiotică), imunosupresoare, antisecretorii gastrice (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol).

Recomandări

Helicobacter pylori, bacteria care îmbolnăveşte stomacul a milioane de români

Cum îți dai seama că ai o infecție cu stafilococ. 4 semne care apar pe piele…

Infecția cu Clostridium difficile se poate considera de origine:

• nosocomială (debutul simptomelor are loc la mai mult de 48 de ore de la internare, pe parcursul internării și 28 de zile după externare)
• comunitară (debutul simptomelor are loc la mai mult de 8 săptămâni de la externare)
• nedeterminabilă (debutul simptomelor are loc într-un interval de 4-8 săptămâni de la externare)

Infecția cu Clostridium difficile se poate manifesta diferit, în funcție de vârstă și de afecțiuni asociate, de la forme ușoare (diaree, febră, greață etc.) până la sindroame de deshidratare amenințătoare de viață (meteorism abdominal, megacolon toxic, insuficiență renală etc.), în care letalitatea poate depăși 70% în pofida recursului la măsuri de terapie intensivă.

Dintre pacienții care supraviețuiesc, aproximativ 25% au o recidivă a infecției în următoarele 10-12 săptămâni, adesea în prima lună după dispariția simptomelor din episodul inițial.

În acest articol vei afla:

1. Care sunt cauzele infecției cu Clostridium difficile și cum se transmite această bacterie
2. Cum se manifestă infecția cu Clostridium difficile
3. În ce constă tratamentul pentru infecția cu Clostridium difficile
4. Cum poate fi prevenită infecția cu Clostridium difficile
5. Întrebări frecvente despre infecția cu Clostridium difficile

Infecția cu Clostridium difficile – cauze, factori de risc, transmitere

Bacteria Clostridium difficile nu produce manifestări clinice la majoritatea purtătorilor, deoarece existența florei intestinale obișnuite reușește să împiedice multiplicarea acesteia.

Totuși, în situații în care această floră intestinală normală se reduce numeric (cel mai adesea după administrare de antibiotice – cefalosporine, clindamicină, ampicilină, amoxicilină, fluorochinolone –, antiacide, inhibitori ai pompei protonice sau medicamente imunosupresoare (de ex: citostatice), Clostridium difficile are condiții favorabile să se multiplice și să elibereze toxine ce afectează colonul, determinând apariția simptomelor specifice.

Printre factorii de risc asociați infecției cu C. difficile se numără:

• Vârsta peste 65 de ani
• Imunodepresia
• Alte boli: insuficiență renală, sindrom hemolitic uremic, enterocolita necrozantă, neoplazii, ischemia intestinală, boala inflamatorie intestinală, boala Hirschprung
• Chirurgia digestivă și procedurile intestinale non-chirurgicale (tubajul naso-gastric)
• Spitalizarea în ultimele 2-3 luni

Clostridium difficile se transmite pe cale fecal-orală, prin mâinile contaminate ale personalului medical, prin atingerea suprafețelor contaminate sau de la o persoană la alta, din spital.

Această bacterie poate rezista timp de săptămâni în mediul înconjurător sub formă de spori (bacterii cu un înveliș special, foarte rezistent); odată luați pe mâini și apoi ingerați, sporii vor coloniza intestinul.

Simptome ale infecției cu Clostridium difficile

Cel mai frecvent simptom al infecției cu C. difficile este diareea apoasă, cu mucus sau cu sânge (3-15 scaune zilnic, urât mirositoare). Aceasta este frecvent însoțită de manifestări precum:

• Dureri abdominale
• Febră
• Greață
• Inapetență (scăderea poftei de mâncare)
• Deshidratare
• Scădere în greutate
• Stare de rău general
• Anorexie
• Sângerări intestinale oculte
• Hipoalbuminemia (scăderea valorilor albuminei serice)
• Anasarcă (edem în diferite zone ale corpului)

Cele mai multe cazuri de infecție cu C. difficile evoluează favorabil. Însă există și situații de afectare severă a colonului, când se poate ajunge la încetarea tranzitului intestinal (ileus) cu meteorism abdominal important, insuficiență renală, degradarea funcțiilor altor organe implicând un risc vital pentru pacient (megacolon toxic, sepsis, șoc septic).

Manifestările extraintestinale sunt rare și pot include: bacteriemie, abces splenic, osteomielită, artrită reactivă, tenosinovită.

Infecția cu Clostridium difficile – diagnostic și tratament

Diagnosticul de infecție cu C. difficile se stabilește pe baza tabloului clinic, a istoricului medical și a analizelor care pot depista bacteria în scaunul diareic.

Alte indicii care pot sugera gravitatea infecției în urma rezultatelor de laborator sunt: acidoza lactică, hipoalbuminemia, creatinina crescută și leucocitoza >15000/mm³.

Este important, de asemenea, să fie efectuat și diagnosticul diferențial, deoarece infecția cu C. difficile poate prezenta simptome similare altor afecțiuni.

Printre acestea se numără:

• gastroenterocolitele infecțioase de altă etiologie (Salmonella, Shigella, infecții virale  etc.)
• boala Crohn sau alte boli inflamatorii intestinale
• diverticulita colonică
• infecţiile intraabdominale
• sindromul de colon iritabil
• sindroamele de malabsorbție

Tratamentul pentru infecția cu C. difficile declanșată de administrarea de antibiotic presupune întreruperea acestuia, ori de câte ori este posibil, și administrarea pe cale orală a unui antibiotic activ împotriva C. difficile (metronidazol sau vancomicină), dar numai la recomandarea medicului!

De asemenea, se recomandă hidratare corectă pentru a compensa pierderile cauzate de diaree și de febră.

În foarte rare cazuri cu evoluție severă (aproximativ 1-2% din totalul infecțiilor cu C. difficile) este necesară o intervenție chirurgicală pentru a se îndepărta porțiunea de intestin afectată; această intervenție poate dubla șansele de supraviețuire pentru pacienții cu forme severe de infecție.

Cum poate fi prevenită infecția cu Clostridium difficile

Pentru a reduce riscul de infecție cu C. difficile, luați antibiotic doar atunci când este justificat și prescris de un medic. Nu insistați să vi se prescrie sau să obțineți antibiotice fără prescripție din farmacii. Pentru orice prescripție de antibiotic primită întrebați medicul dacă este absolut necesară.

Alte măsuri care pot preveni infecția cu C. difficile și reduc riscul de contagiune sunt următoarele:

• spălați-vă mâinile cu săpun și cu apă caldă după fiecare utilizare a toaletei și înainte de mese; folosiți săpun lichid (cel solid se poate coloniza cu germeni)
• igienă personală strictă – nu folosiți în comun prosoapele; dacă este posibil, folosiți o altă toaletă față de cea utilizată de ceilalți membri ai familiei (dacă nu, dezinfectați toaleta după fiecare folosire cu substanțe ce conțin clor)
• spălați hainele cu apă fierbinte (programul cu cea mai înaltă temperatură), separat de cele ale restului familiei
• spuneți membrilor familiei să își spele mâinile cu apă și săpun și să le usuce bine după ce v-au ajutat/asistat
• în cazul în care ați folosit scutece de protecție, acestea ar trebui colectate separat de restul deșeurilor menajere și inactivate în mod particular
• circuitul și protejarea vizitatorilor din spitale (mănuși, halate, botoși)
• zonă specială de spitalizare cu circuite separate
• controlul politicii de antibioterapie atât în spital, dar și în ambulatoriu

Întrebări frecvente despre infecția cu C. difficile

1) Există riscul de a contamina alte persoane în timpul infecției cu C. difficile?

DA, Clostridium difficile rezistă mult timp pe mâinile pacientului, atât timp cât nu sunt bine spălate cu apă și săpun. De asemenea, bacteria poate rezista pe obiectele din jurul pacientului, pe echipamente medicale, atât timp cât nu sunt dezinfectate cu substanțe care conțin clor sau care eliberează oxigen. Soluțiile alcoolice pentru igienizarea rapidă a mâinilor NU distrug această bacterie.

2) Din cauza infecției cu C. difficile, investigațiile/intervențiile la care sunt programat vor fi amânate?

În general NU, cu condiția ca personalul medical să ia măsurile necesare pentru a evita răspândirea infecției. DA, dacă aveți o formă severă de infecție cu C. difficile.

3) Când pot fi externat?

De regulă veți rămâne în spital până când diareea se remite, iar starea generală se îmbunătățește. Uneori medicul vă va prescrie continuarea tratamentului la domiciliu.

4) Odată vindecat, simptomele pot să reapară?

Da, la aproximativ 25-30% dintre pacienți manifestările reapar într-un interval de 1-12 săptămâni. Dacă această situație survine, solicitați rapid consult medical în cadrul căruia amintiți că ați avut de curând infecție cu C. difficile.

Nu luați medicamente constipante (de ex: loperamidă)!

De asemenea, dacă aveți o altă infecție care necesită tratament cu antibiotic, spuneți medicului că ați avut de curând infecție cu C. difficile pentru a alege acele antibiotice care nu cresc semnificativ riscul de a recidiva. Nu luați antibiotice din proprie inițiativă!

5) Ce se întâmplă dacă infecția cu C. difficile se declanșează în timp ce sunt internat?

Este foarte important să informați personalul medical de îndată ce ați constatat apariția scaunelor diareice!

• veți fi mutat într-o cameră singur sau cu alți pacienți cu infecție cu C. difficile, cu grup sanitar și chiuvetă proprii
• spălarea riguroasă a mâinilor după utilizarea toaletei și înainte de mese
• solicitați ajutorul personalului medical ori de câte ori aveți nevoie
• personalul medical care vă îngrijește va purta mănuși, halate de protecție și își va spăla mâinile după ce va efectua manoperele de îngrijire necesare

Dacă ați constatat că nu se procedează în acest mod, solicitați personalului medical să se conformeze.

6) Pot fi vizitat cât timp sunt infectat cu C. difficile?

DA, cu condiția ca vizitatorii să nu aibă unul dintre factorii care cresc riscul de a face infecție cu C. difficile (de exemplu, cât timp aceștia urmează tratament cu antibiotice); în caz de dubiu, întrebați personalul medical.

Vizitatorii vor trebui să aplice aceleași măsuri de protecție ca și personalul medical: echipament de protecție, nu se așază pe patul pacientului, nu utilizează toaletele pacienților, obligatoriu spălarea mâinilor cu apă și săpun la plecare.

7) Când nu mai sunt contagios?

Se consideră că după 48-72 de ore de la normalizarea tranzitului intestinal riscul se reduce foarte mult și se pot întrerupe izolarea și măsurile de precauție descrise. Riscul reapare însă în cazul recidivei infecției cu C. difficile.

Surse: ms.ro, mainicurateinspitale.ro, spcin.ro