Infecția cu rotavirus, cauza principală a diareei severe la copiii mici

Infecția cu rotavirus este extrem de contagioasă, putându-se transmite cu ușurință de la o persoană la alta. Acest virus duce la apariţia gastroenterocolitei la copiii mici cu vârsta până în 5 ani, care se manifestă prin diaree severă, febră, dureri abdominale puternice și uneori vărsături. În cazurile severe, infecția cu rotavirus poate cauza decesul copilului!

Din fericire, boala poate fi prevenită prin efectuarea vaccinului anti-rotavirus (vaccin rotaviral), care face parte din schema de vaccinare opțională propusă de Ministerul Sănătății.

Vaccinul anti-rotavirus, denumit și vaccin rotaviral, este singura metodă de prevenție a infecției cu rotavirus, acesta făcând parte din schema de vaccinare opțională propusă de Ministerul Sănătății. Partea și mai bună este că acest vaccin nu este injectabil, ci se administrează pe cale orală, deci copilașul nu trebuie înțepat.

Recomandări

Cu câți ani ne putem prelungi viața dacă mergem pe jos o oră pe zi. Studiile…

Secretele cercetătorilor în longevitate, pentru a trăi mult și sănătos. Ce nu ne spun, de fapt

Află mai jos cum se transmite infecția cu rotavirus, care sunt semnele acestei boli, în ce constă tratamentul și când trebuie făcut vaccinul rotaviral.

Cum se transmite infecția cu rotavirus

Rotavirusul este un virus extrem de contagios care poate afecta persoanele de toate vârstele, însă este foarte periculos pentru sugari și copii, până la descoperirea vaccinului rotaviral, fiind cauză majoră de deces în rândul bebelușilor din întreaga lume.

Conform studiilor, copiii până la 5 ani contactează cel puțin o dată virusul, iar gravitatea infecției depinde de sistemul imunitar al fiecăruia. Cei vaccinați nu întâmpină probleme, însă ceilalți pot fi grav afectați.

Recuperarea după o primă infecție nu aduce însă și imunitate naturală, reinfectarea fiind posibilă la orice vârstă. Însă cu cât este vorba de un sistem imunitar mai matur, cu atât infecția este mai puțin agresivă, putându-se manifesta chiar și printr-o simplă diaree.

Rotavirusul se poate transmite pe cale fecal-orală și este extrem de rezistent în mediul exterior, putând fi activ pe suprafețe și până la două luni. Rotavirusul are o perioadă de incubație foarte mică, de maximum 3 zile, însă este contagios până la 3 zile după vindecare.

Acesta se poate lua:

• Din spital (se asociază cu alte boli)
• Dintr-un colectiv (creşă, grupuri de copii, grădiniţă)
• Din spaţiile de joacă pentru copii
• De pe jucăriile pe care micuţul le bagă în gură, dacă au intrat în contact cu o particulă virală
• De pe orice obiect care a fost atins de cineva care poartă virusul, inclusiv biberoane (perioada de incubaţie e de 48 de ore, aşa că simptomele pot întârzia sau pot fi manifestări de slabă intensitate în cazul adulţilor, care nu se văd, timp în care virusul poate fi împrăştiat)
• De pe obiecte care au fost aşezate pe o suprafaţă contaminată
• Din alimente care au intrat în contact cu particule ale virusului
• Prin particule mici de mucus eliminat în timp ce tuşeşte sau strănută cineva și care pot rămâne pe diverse suprafeţe pe care oricine le poate atinge, astfel purtându-le mai departe

Simptomele infecției cu rotavirus

Semnele vizibile care pot indica prezenţa rotavirusului sunt: episoade frecvente de diaree apoasă, însoţite deseori de vărsături şi temperatură. În general, simptomele se prezintă în următoarea ordine: febra este primul simptom, apoi urmează diareea, durerile abdominale şi vărsăturile.

Dacă cel mic trece prin astfel de etape, trebuie neapărat să-l consulte un medic. Numai el va oferi un diagnostic corect şi un tratament propice pentru ca părinţii să poată sta liniştiţi.

În cazul în care bebeluşul este infectat cu rotavirus, cel mai probabil va avea nevoie de spitalizare, mai ales dacă forma rotavirusului este una complicată. Pregătiţi-vă să fiţi puternice pentru că, în funcţie de gravitatea afecţiunii, va trebui să staţi alături de el în spital între o zi şi o săptămână.

Gastroenterita are capacitatea de a-i produce bebeluşului până la 20 de episoade de vărsături şi diaree, numai într-un interval de 24 de ore. Iar principala şi cea mai importantă consecinţă este deshidratarea severă. Tocmai de aceea şi tratamentul standard constă în rehidratare prin perfuzii.

Dacă recunoaşteţi unele dintre următoarele simptome la copii, simptome ce se declanşează pe rând, la scurt timp unul după altul, atunci trebuie să mergeţi la doctor:

• Stare accentuată de somnolenţă letargică
• Febră – în general în jur de 39-40 de grade
• Vărsături
• Dureri abdominale
• Lipsa poftei de mâncare
• Diaree apoasă
• Deshidratare (gură uscată, absența lacrimilor, ochi înfundați, frecvență redusă a urinării)

Nu trebuie să amânaţi momentul în care mergeţi la doctor,pentru că timpul irosit se transformă în deshidratare din ce în ce mai accentuată, iar rehidratarea se poate realiza doar în cadrul unei instituţii specializate, de către medici.

În cazul în care este prima dată când bebeluşul suferă de rotavirus, cel mai probabil boala se va exterioriza sub formele ei cele mai severe. Mai grav este că, în lipsa tratamentului, infectarea cu rotavirus poate fi fatală. În ţările slab dezvoltate, unde accesul la asistenţă medicală este scăzut şi unde lipseşte îngrijirea medicală, infecția cu rotavirus duce la decesul copiilor.

Cu toate acestea, nu trebuie să vă panicaţi imediat cum bebeluşul face febră: între 3 şi 5 ani, cei mici prezintă frecvent temperaturi crescute – ei fac foarte des febră mai ales dacă stilul de viaţă adoptat este unul activ: dacă aleargă, înoată şi e năzdrăvan, poate răci la intervale scurte de timp. Asta nu înseamnă neapărat că se confruntă cu rotavirus.

Numai după ce îl monitorizaţi atent şi observaţi şi celelalte simptome mai sus-menţionate (face diaree şi după începe să şi verse) atunci trebuie să mergeţi la cel mai apropiat spital.

Cum se tratează infecția cu rotavirus

Primul impuls al celor mai mulţi părinţi este să intervină la domiciliu, oarecum de înţeles dacă ne gândim că ei vor să îşi trateze bebeluşul cât mai repede pentru a-l scuti de orice formă de suferinţă. Însă această atitudine poate înrăutăţi situaţia. Singurul care poate oferi un diagnostic corect şi care, mai mult, poate decide metoda de tratament este, fără doar şi poate, medicul.

În mod obişnuit, tratamentul constă în rehidratarea intravenoasă – cel mic, din cauza vărsăturilor, se va confrunta cu imposibilitatea de a se hrăni şi, implicit, de a se hidrata pe cale orală.

Tratamentul trebuie să se desfăşoare numai în spital, deci părintele este nevoit să îşi interneze copilul. Perioada medie de spitalizare este de 6 zile, dar, în raport cu forma bolii, poate fi nevoie de mai multe sau de mai puţine zile pentru procesul de vindecare.

De asemenea, medicul poate decide dacă se impune şi administrarea altor medicamente, eventual pentru febră, pentru stările violente de vărsături sau diaree.

Pe toată perioada spitalizării, cel puţin un părinte trebuie să stea lângă cel mic.

Apoi, nu trebuie neglijat şi următorul aspect: infecţia cu rotavirus este atât de contagioasă, încât o poate lua absolut oricine intră în contact cu cel mic, fie frăţior, mămică, medic, asistentă sau bunic. E drept că adulţii sunt mai rezistenţi la contractarea bolii. Cei mici nu au organismul atât de pregătit şi de puternic încât să poată face faţă virusului fără tratament în spital.

Vaccinul anti-rotavirus, cel mai bun mod de a preveni boala

Pentru a reduce numărul celor afectaţi de infecţia cu rotavirus reprezentanţii multor ţări din Europa, dar şi din Statele Unite ale Americii au inclus vaccinarea anti-rotavirus în programul naţional de imunizare.

Vaccinul anti-rotavirus, denumit și vaccin rotaviral, este singura metodă de prevenție a infecției cu rotavirus, acesta făcând parte din schema de vaccinare opțională propusă de Ministerul Sănătății.

Chiar dacă în România nu face parte din schema obligatorie de vaccinare a copiilor, în peste 46 de țări din lume acesta este obligatoriu.

Vaccinarea este singurul aliat de nădejde împotriva infecţiei cu rotavirus – este singura modalitate prin care instalarea bolii poate fi prevenită. Important de ştiut pentru părinţi este că vaccinul cu rotavirus se administrează pe cale orală.

Vaccinul anti-rotavirus se poate procura de la farmacie, se administrează în cabinetul medicului de familie și se eliberează doar pe bază de prescripție medicală. Poate fi administrat împreună cu alte vaccinuri, neafectând răspunsul imun.

Vaccinul anti-rotavirus acționează, asemenea oricărui vaccin, prin imunizarea organismului în fața unei posibile infecții cu rotavirus. Există mai multe tulpini de rotavirus, iar vaccinul, odată administrat, stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi împotriva celor mai frecvente tipuri de rotavirus astfel încât, la întâlnirea cu virusul, să-l recunoască instant și să creeze o barieră protectoare pentru a evita îmbolnăvirea.

Medicii recomandă vaccinarea anti-rotavirus între 6 săptămâni şi 6 luni. Vaccinul se administrează în două sau trei doze, în funcție de recomandările medicului și de cele ale companiei producătoare care se regăsesc în prospect.

Cea de-a doua doză se administrează la un interval de 4 săptămâni de la prima. Este important de punctat că vaccinul trebuie administrat până la vârsta de 6 luni (24 de săptămâni). Nu este recomandată administrarea vaccinului după acest interval de timp. Întotdeauna, dozele ulterioare de vaccin trebuie administrate de la aceeași firmă producătoare.

Vaccinul anti-rotavirus este eficient, conform studiilor, în proporție de 98%. Primul vaccin pentru rotavirus a fost autorizat în lume în 1998, însă 1 an mai târziu a fost retras, fiind asociat cu invaginația intestinală. Abia în 2006 și 2008 au fost autorizate vaccinurile actuale care, de-a lungul timpului, și-au dovedit eficiența în prevenția infecției cu rotavirus.

Dat fiind faptul că există mai multe tulpini de rotavirus, este foarte probabil ca și copiii vaccinați să se infecteze ulterior, însă riscul este foarte mic, iar formele dezvoltate sunt foarte ușoare față de simptomele pe care le dezvoltă copiii nevaccinați.

În calitate de părinte, trebuie să păstrezi o legătură constantă cu medicul de familie şi pediatrul şi să te documentezi numai din surse specializate.

Surse: insp.gov.ro, www.cdc.gov