Infecții care se transformă în cancer dacă nu sunt tratate. Virusuri și bacterii care provoacă mutații la nivel celular

  • Publicat:

Anumite boli lăsate netratate cauzează mutații la nivel celular, crescând astfel riscul de diverse forme de cancer. Este și cazul infecției cu virusul hepatitei B sau C ori cu virusul HIV. În lipsa unui tratament corect, aceste infecții predispun la dezvoltarea cancerului de ficat, cervical, anal, cancer de plămâni sau de piele.

Pentru a preveni acest lucru, fă-ți vaccinurile care împiedică agravarea infecțiilor, respectă întocmai planul de tratament indicat de medic în cazul infectării și verifică-ți periodic starea de sănătate prin analize de sânge uzuale. Foarte important: ai grijă la alimentație, pentru că un sistem imunitar fragilizat de carențe nutriționale te expune unui risc mai mare de diverse boli, inclusiv cancerul.

Află mai jos care sunt bolile ce se pot transforma în cancer dacă nu le tratezi la timp.

Infecția cu HPV crește riscul de cancer cervical, oral, de penis, vulvă sau anus

Există peste 150 de virusuri papilloma, denumite astfel deoarece duc la apariția papiloamelor sau vegetațiilor veneriene, cunoscute mai ales sub denumirea de negi genitali.

Toate aceste tipuri de HPV se transmit prin contact (atingere), dintre care peste 40 prin contact sexual. Majoritatea persoanelor active sexual sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri de HPV la un moment dat în viață, însă doar anumite subtipuri sunt asociate cu apariția cancerului.

Trebuie reținut însă că majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu vor dezvolta cancer, sistemul imunitar reușind de unul singur (dacă funcționează corect) să elimine infecția în timp.

În schimb, cele care sunt infectate cu tulpini periculoase (16, 18, 45, 31) au un risc mai crescut de diverse tipuri de cancer, în special cancer cervical sau de col uterin. 

Alte forme de cancer care pot surveni ca urmare a infecției cu o tulpină periculoasă de HPV sunt cancerul de penis (penian), de anus, vagin, vulvă, gură sau gât (cancer oral).

Din păcate nu există medicamente sau alte tratamente pentru infecția cu HPV în afară de excizia chirurgicală a celulelor afectate.

Totuși, pot fi luate măsuri de prevenție și screening, cum ar fi vaccinarea anti-HPV (pentru eficiență maximă se recomandă înaintea începerii vieții sexuale, între 9 și 12 ani, atât la fete, cât și la băieți, dar nu mai târziu de vârsta de 26 de ani, potrivit American Cancer Society) și investigațiile regulate (testul Babeș Papanicolau, genotiparea HPV).

De asemenea, renunțarea la fumat și prevenirea infecțiilor genitale sunt măsuri care pot reduce riscul de cancer în cazul infecției cu HPV.

CITEȘTE ȘI: Cum se manifestă infecția cu HPV – semne și simptome

Infecția cu Helicobacter pylori crește riscul de cancer de stomac

Helicobacter pylori (H. pylori) este o bacterie prezentă la 50-80% din populaţie, fapt ce o plasează pe locul 2 în clasamentul celor mai răspândite infecții bacteriene din lume, după caria dentară.

De cele mai multe ori, Helicobacter pylori provoacă o inflamație a stomacului numită gastrită cronică, afecțiune ce evoluează lent și persistă toată viața, dacă nu este tratată. Aceasta se poate transforma treptat, de-a lungul mai multor ani, în ulcer sau chiar cancer.

Helicobacter Pylori se transmite prin respirație, sărut, apă contaminată sau mâini murdare. Infecția cu Helicobacter Pylori nu dă simptome sau acestea sunt ușoare și nici nu favorizează apariția complicațiilor în majoritatea cazurilor. Tratamentul constă de regulă în administrare de antibiotice.

Există însă şi cazuri în care infecţia netratată poate duce la complicaţii severe, cum ar fi ulcerul, cancerul de stomac (apariţia cancerului gastric este în proporţie de 90% legată de această infecţie) sau limfomul, care necesită o schimbare totală a abordării terapeutice.

CITEȘTE ȘI: Ce semne dă infecția cu Helicobacter Pylori, bacteria care ne îmbolnăvește de ulcer și cancer de stomac

Infecția cu virusul hepatitei B sau C afectează grav ficatul 

Atât virusul hepatitei B, cât și cel al hepatice C pot distruge ficatul în timp, dacă nu se iau măsuri.

Aceste infecții virale cresc semnificativ riscul de cancer de ficat. Se estimează că aproximativ jumătate din cazurile de cancer de ficat sunt asociate cu una dintre aceste două infecții. De asemenea, există și posibilitatea ca infecția cu virusul hepatitei B sau C să crească riscul de alte forme de cancer, în special limfom non-Hodgkin.

Aceste virusuri se transmit prin contactul direct cu sângele persoanei infectate sau cu alte lichide (sperma, secrețiile vaginale, sânge menstrual, laptele matern), prin refolosirea seringilor și acelor contaminate, care nu au fost sterilizate, în timpul intervențiilor stomatologice, medicale sau chirurgicale, în cazul în care ustensilele sunt contaminate și nu au fost sterilizate corespunzător, dar și de la mamă la făt, prin transmitere perinatală.

Dintre cele două infecții, cea cu virusul hepatitei B este mai probabil să determine și apariția simptomelor, cum ar fi îngălbenirea ochilor și a pielii, stări de gripă. Însă ambele infecții sunt periculoase dacă nu sunt tratate, deoarece duc la afectarea ficatului în timp, ajungându-se chiar la cancerul de ficat.

Impactul acestor infecții asupra ficatului poate fi redus prin urmarea tratamentului corect. De asemenea, există vaccin împotriva infecției cu virusul hepatitei B (se administrează în primele 24 de ore de viață, până la vârsta de 59 de ani sau și mai târziu, dacă există factori de risc, potrivit recomandărilor CDC), dar nu și împotriva virusului hepatitei C.

CITEȘTE ȘI: Hepatita – cauze, semne si tratamente

Infecția cu virusul Epstein-Barr, asociată cu cancer nazofaringian, limfom Hodgkin și cancer de stomac

Virusul Epstein-Barr se transmite prin sărut, strănut, tuse sau obiecte contaminate folosite la comun. Infecția cu acest virus duce la dezvoltarea mononucleozei infecțioase, numită și „boala sărutului”.

Foarte multe persoane sunt purtătoare ale acestui virus, însă asta nu înseamnă că toate prezintă risc crescut de cancer. De altfel, sunt și persoane care nu prezintă deloc simptome ale infecției (febră, oboseală, dureri de gât, umflarea ganglionilor limfatici).

Nu există nici tratamente, nici vaccinuri care să prevină infecția cu virusul Epstein-Barr.

Din fericire, riscul de cancer în urma infecției este mic. Totuși, nu inexistent. Există dovezi că infecția cu acest virus poate crește ușor riscul de cancer nazofaringian, limfom Hodgkin, limfom Burkitt sau cancer de stomac.

CITEȘTE ȘI: Mononucleoza infecţioasă – simptome și tratament

Infecția cu virusul HIV slăbește sever imunitatea și crește riscul multor tipuri de cancer

Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV) duce la o slăbire semnificativă a imunității, care poate avea repercusiuni asupra capacității organismului de a lupta cu alte infecții potențial cancerigene, cum este de exemplu infecția cu HPV.

Virusul HIV se transmite prin contact sexual (oral, anal, vaginal) cu o persoană infectată (spermă, secreții vaginale), prin sângele sau laptele matern infectat, folosirea seringilor și acelor contaminate. În schimb, nu se transmite prin salivă, transpirație, lacrimi, vorbire, strănut, tuse etc.

Printre formele de cancer la care sunt expuse persoanele infectate cu HIV care nu urmează tratament se numără: cancerul cervical, sarcomul Kaposi, limfomul non-Hodgkin, cancerul anal, cancerul de plămâni, de ficat, anumite tipuri de cancer de piele, cancer orofaringian.

Din păcate nu există un vaccin care să prevină infecția cu HIV, dar pot fi luate măsuri pentru reducerea riscului de infectare, cum ar fi sexul protejat cu prezervativ sau evitarea factorilor de risc.

Tratamentul infecției cu HIV constă în administrarea de medicamente antivirale care ameliorează simptomele, previn degradarea stării de sănătate (limitează efectele nocive ale virusului asupra sistemului imunitar) și reduc riscul de dezvoltare a cancerului.

CITEȘTE ȘI: Infecția cu HIV (SIDA) – cauze, simptome, tratament

Surse:

https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/infections/infections-that-can-lead-to-cancer/viruses.html

https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/infections-eg-hpv-and-cancer/does-hpylori-cause-cancer

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”