Home • Health • Sănătate • Îngrijorarea permanentă şi consecinţele ei grave

Îngrijorarea permanentă şi consecinţele ei grave

Îngrijorarea-iată un pericol pentru cei care o resimt în legătură cu problemele zilnice. Psihologii ne avertizează că este vorba despre un comportant nociv, învăţat în timp.

Publicat: 05-03-2013, 08:00

Îngrijorarea permanentă şi consecinţele ei grave

Îngrijorarea-iată un pericol pentru cei care o resimt în legătură cu problemele zilnice. Psihologii ne avertizează că este vorba despre un comportant nociv, învăţat în timp.

Specialiştii semnalează o situaţie periculoasă care se întâmplă frecvent atunci când oamenii se pregătesc să treacă prin evenimente importante.

“Foarte multe persoane aleg să se uite pe internet şi după ce se uită pe internet, se simt de fapt mai rău, pentru că internetul a dat foarte multe informaţii pe care persoanele respective le interpretează periculos” spune Bogdana Bursuc, psiholog.

Acesta se numeşte un tipar de gândire de tip îngrijorare. Nu a apărut odată cu internetul, ci este învăţat de obicei din familie. Problema apare cand însoţeşte multe dintre acţiunile cotidiene.

“Oamenii învaţă să gândească în termeni de îngrijorare şi consideră că aceste îngrijorări îi ajută să prevină evenimente negative pentru că au anticipat, iau tot felul de măsuri.

Evenimentele nu se întâmplă şi au sentimentul că nu s-au întâmplat pentru că s-au îngrijorat. Dar e foarte posibil ca lucrul acela să nu fie negativ oricum, dar ei nu mai au şansa să mai descopere” spune Bogdana Bursuc, psiholog.

Indiferent de problemele pe care le aveţi de rezolvat, acest mod de gândire are un singur rezultat real.

“Trăim într-o realitate subiectivă în care orice obstacol sau orice provocare au o greutate asemănătoare şi consumăm foarte multă energie” spune Jeni Chiriac, psiholog.

Apare astfel epuizarea fizică evidentă. Şi nu numai.

“Cât ne costă această îngrijorare? Ea ne răpeşte din elan, din resurse” adaugă Jeni Chiriac, psiholog.

Psihologii numesc astfel de situaţii clişee sau prejudecăţi. O dată evidenţiată, gândirea –şablon poate fi schimbată.

“De foarte multe ori, nu putem schimba problemele, dar impactul lor asupra noastră, asta e ceva ce putem controla” conchide Bogdana Bursuc, psiholog.

Nu ignoraţi acest comportament. Când vă îngrijoraţi, organismul secretă cantităţi uriaşe de cortizol. Acest hormon al stresului suprasolicită glandele supra-renale, care vor epuiza funcţia tiroidiană. De fapt, vă afectează toate sistemele metabolice.