Insuficiența cardiacă este definită ca fiind o afecțiune cronică, progresivă în care mușchiul cardiac nu poate pompa suficient sânge pentru a face față nevoilor de sânge și oxigen ale întregului organism.
Frecvent, insuficiența cardiacă are ca și cauză boala cardiacă ischemică, manifestată în principal prin infarct miocardic. (Infarctul duce la moartea unei părți a mușchiului inimii, iar asta determină scăderea funcției de pompă). În general, insuficiența cardiacă este o afecțiune diagnosticată în special la seniori, dar nu doar vârsta înaintată este criteriul după care se instalează această boală. Mai ales că insuficiența cardiacă este deseori asociată cu alte afecțiuni precum diabetul zaharat de tip 2, dar și hipertensiunea arterială, fibrilația atrială și boala coronariană ischemică. De asemenea, unele defecte congenitale ale inimii, dar și consumul mare de alcool, obezitatea pot duce la diagnosticul de insuficiență cardiacă.
Iată ce semne și simptome are insuficiența cardiacă:
● Stare de oboseală accentuată fără un motiv anume
● Dificultăți de respirație sau/și respirație șuierătoare
● Edeme (vezi picioare umflate de exemplu)
● Stare de vomă
● Lipsa apetitului alimentar
● Dificultăți de concentrare
● Ritm cardiac neregulat
Conform New York Heart Asociation insuficiența cardiacă are următoarele stadii:
Clasa I – fără simptome și fără limitări ale activităților zilnice normale
Clasa II – simptome moderate (angina pectorală, dificultăți de respirație la activități cotidiene)
Clasa III – simptome pronunțate care duc limitarea unui activități ușoare de tipul mersului pe jos pe distanțe scurte. Pacientul se simte confortabil în repaus.
Clasa IV – pacientul este forțat să limiteze activitățile fizice foarte mult, iar simptomele se simt și în repaos.
Clasa V – New York Heart Asociation nu clasează acest stadiu.
De altfel, este important de știut că există două tipuri de insuficiență cardiacă – insuficiență cardiacă compensată și insuficiență cardiacă decompensată
Pacienții care primesc diagnosticul de insuficiență cardiacă compensată află astfel de la medicul cardiolog că în stadiul acesta mușchiul inimii funcționează la cote optime.
Pacienții care primesc diagnosticul de insuficiență cardiacă decompensată necesită o mai mare atenție atât asupra tratamentului medicamentos dar și a stilului de viață. Acest tip de insuficiență cardiacă aduce vestea că mușchiul inimii este afectat serios. Deseori, acești pacienți înregistrează simptome supărătoare precum:
● Rezistența scăzută la efort
● Dificultăți de respirație
● Palpitații
● Senzația de moleșeală, leșin
● Extremități reci (mâini și picioare reci) sau/și umflate
● Lipsa apetitului alimentar
Corpul depinde de activitatea inimii de a pompa pentru pentru a livra oxigen și sânge bogat în nutrienți pentru hrănirea celulelor. Când celulele sunt hrănite corespunzător, corpul poate funcționa normal. La persoanele cu insuficiență cardiacă, inima slăbită nu poate hrăni toate celulele cu suficient sânge. Asta are ca efect oboseala, dificultăți de respirație și chiar tuse. Activități obișnuite precum urcatul scărilor, mersul, căratul la cumpărături devine foarte dificil. Însă acestea sunt doar câteva dintre efectele negative asupra calității vieții. Netratată corespunzător acestă afecțiune duce la complicații de tipul tahicardia (afecțiune asociată apariția cheagurilor de sânge, un factor de risc major în apariția unui infarct, accident vascular cerebral sau embolism pulmonar), cardiomegalie. Pentru unii pacienți cu insuficiență cardiacă decompensată se recurge chiar la implantarea unei pompe artificiale ce asigură pomparea cantității de sânge suficiente pentru funcționarea organismului.
De sănătatea sistemului cardiovascular depinde starea de sănătate a întregului organism. Așadar testele de rutină la medicul cardiolog pe lângă un stil de viață echilibrat, menținerea greutății corporale, a valorilor normale ale tensiunii arteriale și ale colesterolului și trigliceridelor sunt recomandate, mai ales după 40 de ani.
● O dietă alimentară echilibrată fără exces de sare (vezi risc hipertensiune arterială) sau zahăr (vezi risc diabet)
● Mers zilnic în aer liber
● Păstrarea greutății corporale în limitele normale
● Evitarea stresului
Atenție, pacienții diagnosticați cu hipertensiune, diabet, hipercolesterolemie, boli coronariene, obezitate trebuie să respecte cu strictețe indicațiile de tratament și de stil de viață pentru a proteja și sănătatea cordului.