INTERVIU Sarcină cu risc: factori și complicații care pot apărea la mamă, făt sau chiar amândoi

Când vorbim de o sarcină cu risc, vorbim despre factori care cresc probabilitatea ca mama, fătul sau chiar amândoi să se confrunte cu anumite complicații. Despre factorii care contribuie la apariția unei sarcini cu risc, dar și complicațiile care pot apărea ne-a vorbit Dr. Ana Maria Vayna, medic primar obstetrică-ginecologie, specialist medicină materno-fetală și terapie fetală.

CSID: Care sunt situațiile în care putem vorbi de o sarcină cu risc?

Dr. Ana Maria Vayna: O sarcină cu risc crescut este cea în care mama și/sau fătul prezintă risc mai mare de a dezvolta complicații pe parcursul acesteia. Factorii care contribuie la creșterea acestui risc pot ține de sarcina în sine sau pot fi legați de probleme medicale materne preexistente sarcinii sau de existența în antecedente a unor sarcini complicate.

CSID: Care sunt factorii care contribuie la apariția unei sarcini cu risc?

Dr. Ana Maria Vayna: Există o mulțime de factori ce pot duce la apariția unei sarcini cu risc. De exemplu:   bolile cronice materne preexistente sarcinii cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială cronică, bolile endocrine, autoimune, hematologice, renale, bolile cardiace, sau infecțioase și multe altele. Alți factori de risc pot fi existența unei sarcini complicate în antecedente (naștere prematură, preeclampsie, diabet gestațional), apariția unor afecțiuni materne pe parcursul sarcinii sau diagnosticarea unor malformații structurale sau genetice fetale. Și sarcinile multiple, existența în antecedente a unei nașteri prin operație cezariană sunt factori ce caracterizează o sarcină cu risc crescut.

Recomandări

Nu face asta dacă te mușcă un țânțar. Cum să tratezi corect mușcăturile pentru a evita…

Endometrioza, boala care chinuie peste 500.000 de românce: ce este, cum se pune diagnosticul de endometrioză,…

CSID: Care sunt cele mai frecvente complicații ale unei sarcini?

Dr. Ana Maria Vayna: Trebuie să menționez faptul că odată cu, creșterea numărului de nașteri prin operație cezariană, în ultima perioadă a crescut și rata complicațiilor legate de aderența anormală a placentei ca urmare a existenței unei cicatrici la nivelul uterului.

Printre cele mai frecvent întâlnite complicații într-o sarcină se numără: hipertensiunea gestațională, nașterea prematură, diabetul gestațional, avortul sau oprirea în evoluție a unei sarcini. La fel și sângerările în sarcină, și ele sunt destul de frecvente.

De asemenea, o afecțiune care apare deseori în sarcină este preeclampsia, o complicație severă, care apare în al doilea trimestru și care dacă nu este diagnosticată la timp și nu este ținută sub control poate avea consecințe fatale. Ce înseamnă mai exact această afecțiune? Preeclampsia presupune creșterea tensiunii arteriale a gravidei peste 140/90 mmHg și apariția proteinelor în urină. Asta poate duce la afectarea alte organe la mamă, de exemplu plămâni, rinichi, ficat, creier. Iar în ceea ce privește fătul, creșterea acestuia poate fi afectată din cauza privării de oxigenul și nutrienții necesari.

Este o afecțiune placentară, cauzele apariției acesteia nu sunt pe deplin elucidate, însă printre factori de risc se numără: hipertensiune, diabet de tip 1 sau 2, bolile autoimune cum este lupusul sau sindromul antifosfolipidic, istoricul familial sau personal de preeclampsie. De reținut este faptul că ea poate apărea chiar și la o persoană sănătoasă, de aceea este extrem de important ca viitoarele mame să meargă periodic la control, pentru a putea preveni sau identifica la timp o posibilă complicație în timpul sarcinii.

La nivel mondial se înregistrează 75.000 de decese ale mamelor și 500.000 ale bebelușilor, în fiecare an, din cauza acestei afecțiuni.

CSID: Ce teste și investigații trebuie să facă viitoarea mămică pentru a monitoriza sarcina cu risc?

Dr. Ana Maria Vayna: Înainte de a hotărî ce investigații trebuie făcute de către viitoare mămică, este important ca aceasta să poată identifica semnalele de alarmă care ar putea indica existența unei afecțiuni, cum e, de exemplu, preeclampsia. Dacă aceasta acuză dureri severe de cap, care nu cedează la tratament, dureri abdominale însoțite de greață și vărsături, dacă ia brusc în greutate și constată existența unui edem la nivelul gleznelor și al feței, trebuie să se prezinte la medicul specialist pentru o evaluare. În urma acesteia, specialistul în medicină materno-fetală va indica frecvența controalelor prenatale și tipul de investigații necesare diagnosticării corecte.

De cele mai multe ori este nevoie de o echipă multidisciplinară pentru monitorizarea sarcinilor cu risc crescut. Specialistul în medicină materno-fetală va organiza echipa multidisciplinară, aceasta fiind formată, în funcție de situație, din obstetrician, neonatolog, diabetolog, endocrinolog, cardiolog fetal sau chirurg pediatru. În cadrul echipei se stabilește momentul nașterii și se organizează conduita postnatală pentru îmbunătățirea prognosticului matern și fetal.

Este foarte important șă urmărim fiecare sarcină conform unui program personalizat, interdisciplinar, chiar dacă vorbim despre o sarcină normală sau de una cu risc.

De asemenea, chiar dacă ne confruntăm cu o sarcină cu risc, este bine de știut că medicina materno-fetală a evoluat cu rapiditate și în prezent ne ajută să luptăm pentru viață încă din momentul în care inima viitorului copil începe să bată, la aproximativ 20 de zile de la concepție.

CSID: Cât de des trebuie făcute aceste investigații?

Dr. Ana Maria Vayna: Evaluările prenatale au ca scop monitorizarea stării de sănătate mamei și a bebelușului și joacă un rol foarte important în identificarea potențialelor riscuri pentru cei doi. În sarcină sunt necesare analize de laborator și evaluări ecografice repetate, pentru a monitoriza creșterea și starea de bine a fătului, iar în unele cazuri ele trebuie făcute săptămânal sau chiar mai des.

O investigație extrem de importantă este testul de screening combinat ce se realizează între 11-14 săptămâni de sarcină și care evaluează cu acuratețe foarte mare riscului de apariție a anomaliilor genetice (cum ar fi sindromul Down) și al preeclampsiei. Metoda a fost introdusă de profesorul Kypros Nicolaides, pionierul medicinei materno-fetale și mentorul meu, de altfel. Atunci când rezultatele acestui test ne arată risc crescut pentru apariția preeclampsiei, se poate administra tratament profilactic, ceea ce face ca riscul să scadă semnificativ, cu până la 80%.

Viitoarele mămici trebuie să înțeleagă că este important să facă investigații pe perioada sarcinii, toate investigațiile recomandate de medicul specialist, pentru a se asigura că sunt sănătoase și că vor naște copii sănătoși.

CSID: Nașterea și travaliul reprezintă ele un risc într-un astfel de scenariu? Cum ar fi indicat să nască viitoarea mămică: natural sau prin cezariană?

Dr. Ana Maria Vayna: Se poate naște, atât pe cale naturală, cât și prin operație de cezariană. Însă, ce trebuie să știe viitoarele mămici este faptul că modul de naștere se stabilește în funcție de mai mulți factori: de tipul de complicație, de starea de sănătate a mamei, de starea fătului și de condițiile obstetricale.

De asemenea, în cazul în care mama se confruntă cu o formă ușoară de preeclampsie, se recomandă monitorizarea periodică a sarcinii, ecografii seriate în încercarea de amânare a momentului nașterii, asta pentru a putea duce sarcina cât mai aproape de termen. În formele severe însă, se indică nașterea ca metodă de tratament.

Foto: shutterstock