”Presiunea arterială este forța pe care o exercită sângele asupra pereților arteriali. Sângele este pompat regulat în artere de către inimă, care, la rândul ei, dezvoltă o anumită presiune pentru a reuși să trimită sângele în tot arborele arterial, ajungând astfel la toate organele. Această presiune se poate măsura și se numește presiune sau tensiune arterială sistolică (TAS)” a explicat dr. Ana Maria Vintilă, medic primar cardiologie, Spital Clinic Colțea, Președintele Grupului de Tensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie. Am aflat detalii despre cum sângele circulă în organism.
CSÎD: Ce se mai întâmplă după ce s-a format tensiune arterială sistolică (TAS)?
Dr. Ana Maria Vintilă: În momentul următor, inima se relaxează și primește o nouă cantitate de sânge oxigenat de la plămâni, iar în timpul acestei relaxări a inimii, în artere se menține o presiune mai mică, numită presiune sau tensiune arterială diastolică (TAD).
CSÎD: Când se produce hipertensiunea arterială?
Dr. Ana Maria Vintilă: Atunci când valorile tensionale măsurate sunt egale cu sau depășesc 140/90 mmHg, vorbim de hipertensiune arterială, o afecțiune care poate determina urmări severe precum accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, insuficiența renală, infarctul de miocard, etc. Valori considerate normale sunt de până la 129 mmHg TAS și respectiv până la 84 mmHg TAD. Între 130-139 și 85-89 mmHg se consideră TA normal-înaltă și reprezintă un semnal de alarmă pentru apariția în viitor a hipertensiunii arteriale. Atenție însă, vorbim despre tensiunea arterială măsurată în repaus, respectând rigorile de măsurare. La efort, este normal ca tensiunea arterială să crească pentru ca organismul să facă față solicitării respective.
CSÎD: Ce rol are tensiunea arterială în organism?
Dr. Ana Maria Vintilă: Tensiunea arterială normală este o funcție vitală a organismului. Fără tensiunea arterială – forța care mișcă sângele prin sistemul nostru circulator – oxigenul sau nutrienții nu ar ajunge la țesuturile și organele noastre prin artere și nici celulele albe din sânge nu ar fi distribuite prin corpul nostru pentru a ne apără de infecții.
CSÎD: Ce rol are inima atunci când vorbim despre tensiunea arterială?
Dr. Ana Maria Vintilă: Sarcina inimii este de a pompa constant suficient sânge pentru a furniza un aport continuu de oxigen și alți nutrienți creierului dar și celorlaltor organe vitale. În general, o inimă sănătoasă va da un ritm regulat și un puls normal. Dacă inima este bolnavă și forța ei de contracție este scazută, precum în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă cauzată de condiții variate (boală cardiacă ischemică, suferințele valvulare, miocardită- inflamația mușchiului inimii, cardiomiopatiile – boli ale mușchiului inimii moștenite sau dobândite etc.), valorile tensiunii arteriale vor fi în general scăzute și sistemul circulator nu-și va realiza performanțele dorite.
Atunci când inima bate neregulat și rapid (spre exemplu în fibrilația atrială), valorile tensiunii arteriale pot de asemenea să scadă ca urmare a faptului că inima nu se umple suficient în faza de relaxare. Reglarea tensiunii arteriale este însă un mecanism extrem de complex, iar intervenția sistemului nervos simpatic („sistemul de luptă” al organismului) poate face ca tensiunea arteriala să fie normală sau chiar crescută, inclusiv în situații când ne-am aștepta să fie scăzută.
Una dintre afecțiunile care poate conduce, printre altele, la insuficiență cardiacă, este hipertensiunea arterială. Aceasta boală tăcută, cel mai adesea fără semne ori simptome, forțează mușchiul cardiac să pompeze din greu și conduce la îmbătrânirea timpurie a acestuia.