Laparoscopia, o metodă de chirurgie minim invazivă cu numeroase avantaje

Tehnologia medicală a evoluat remarcabil în ultimii ani, inovațiile din domeniu revoluționând întreg parcursul medical, de la diagnostic până la tratament. Cu toate că schimbările au fost întotdeauna primite cu scepticism, aparatura modernă a adus beneficii majore mai ales în ceea ce privește intervențiile chirurgicale.

Până acum ceva timp, pacienții asociau astfel de proceduri cu inciziile mari, durerile post-intervenție și perioadele lungi de recuperare. Totuși, această mentalitate este de domeniul trecutului, progresul tehnologic aducând noi căi de intervenție mult mai eficiente, minim invazive și mai puțin dureroase. Un exemplu de intervenție bazată pe tehnică nouă este laparoscopia.

Conform unui studiu realizat de Northwest Research Collaborative, laparoscopia a adus rezultate considerabile în combaterea afecțiunilor din zona abdomenului, ischemiei și herniei. De asemenea, trebuie luate în calcul și beneficii precum riscul scăzut al infecțiilor și tromboemboliilor, diminuarea durerii postoperatorii, cicatrizarea mai rapidă, intervalul de internare în spital mai scurt, eficientizarea în mobilitatea intervenției și complicațiile post-intervenție limitate.

Recomandări

Colposcopia – când e indicată, ce afecțiuni ginecologice poate depista? Explică dr. Corina Grigoriu, medic primar…

Când trebuie să facem o electrocardiogramă. Factorii de risc care ne predispun la boli de inimă

Aflăm recomandări și informații suplimentare despre laparoscopie de la Dr. Romina-Marina Sima, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Pacienții sunt sceptici inițial, dar ulterior sunt convinși de rezultatele excelente

CSÎD: Cum a fost găsită această metodă nouă, non-invazivă, de intervenție chirurgicală și care a fost impactul ei în lumea medicală atunci când a apărut?

Dr. Romina-Marina Sima: Debutul laparoscopiei se presupune că ar fi chiar în Antichitate, când anumiţi chirurgi mai inovatori şi curajoşi încercau prin incizii abdominale mici să inspecteze organele. Ulterior, au apărut multiple tentative de perfecţionare a metodei, dar printre cele mai cunoscute sunt atribuite lui Bozzini, care în 1806 a imaginat şi construit primul endoscop veritabil. De atunci au existat numeroase îmbunătăţiri ale aparaturii până în prezent.

Laparoscopia este o metodă de chirurgie minim-invazivă, endoscopică, ce folosește un instrument special tubular subțire, denumit laparoscop. Această tehnică ajută atât la diagnosticul explorator, cât și la cel operator, fiind folosit în principal la nivelul organelor abdominale și pelvine.

Ansamblul de lentile şi sursă de lumină cu dimensiuni mici, numit laparoscop, este ușor de introdus în abdomen, fiind o unealtă ce permite accesul vizual în locuri anatomice în care ar fi dificil sau imposibil de explorat în chirurgia clasică. Precizia, ușurința în manevrare și dotarea tehnologică permit instrumentelor laparoscopice, iluminarea organelor, mobilizarea și captura foto-video a zonelor de interes.

CSÎD: Cât de deschiși sunt pacienții români la acest stil non-invaziv de intervenție chirurgicală?

Dr. Romina-Marina Sima: În zilele noastre există o contagiune informaţională foarte mare prin reţelele media, de aceea oamenii au unele informaţii despre beneficiile laparoscopiei, mai ales cele estetice. Probabil, de aceea, există o solicitare sporită pentru laparoscopie.

Iniţial pacienţii sunt reticenţi la metode noi, dar prin iscusinţa chirurgilor, explicarea argumentelor și mai ales prin vizualizarea rezultatelor de ordin estetic ei devin receptivi.

Laparoscopia – avantaje și riscuri

CSÎD: Comparativ cu metoda clasică de chirurgie, laparoscopia prezintă beneficii și riscuri suplimentare?

Dr. Romina-Marina Sima: Principalele avantaje ale operaţiilor laparoscopice sunt date de recuperarea postoperatorie mai rapidă, numărul redus al zilelor de spitalizare, efectele estetice considerabile şi riscul minimizat de eventraţii tardive. Peretele abdominal nu este inizat pe suprafeţe mari și astfel cicatrizarea se face mai uşor.

Spitalizarea după laparoscopii este mult mai scurtă, iar în unele cazuri externarea se face chiar în ziua operaţiei.

Un alt avantaj pentru operatori ţine de sângerarea intraoperatorie care este semnificativ mai redusă, deoarece instrumentele sunt de dimensiuni mai mici, iar vizualizarea câmpului operator este foarte bună.

Pe termen lung, riscul de eventraţii postoperatorii este mult diminuat comparativ cu chirurgia clasică datorită dimensiunilor reduse ale inciziilor.

Referitor la estetică, dacă în chirurgia deschisă cicatricile sunt de dimensiuni considerabile, în laparoscopie acestea sunt minime, ca aspect edificator pentru paciente.

Riscurile sunt date de timpul operator mai lung şi efectele anesteziei, precum şi complicaţiile care pot surveni la momentul montării instrumentelor laparoscopice în abdomen.

Cu ajutorul noii proceduri specifice chirurgiei minim invazive, sub ghidaj endoscopic, sunt făcute câteva incizii mai mici la nivelul peretelui abdominal, iar chirurgii reușesc să inspecteze şi să opereze leziunea observată.

Cu toate că dimensiunea inciziei se micșorează, fiind două, trei, patru sau cinci mai mici, de aproximativ 0,5-1,5 cm, acurateţea în ceea ce privește desfășurarea intervenției este mult mai mare în comparație cu metodele clasice. Acest lucru se întâmplă deoarece vizibilitatea este mult mai mare, deși mobilitatea şi palparea au unele restricţii.

Ce afecțiuni ginecologie pot fi tratate prin laparoscopie

CSÎD: Care sunt cele mai grave boli pe care această metodă reușește să le combată?

Dr. Romina-Marina Sima: Prin laparoscopie pot fi abordate cam toate patologiile chirurgicale care sunt tratate prin chirurgie deschisă. În ginecologie, patologia este tubară (infertilitate, sarcini ectopice), ovariană (tumori sau chisturi), uterină (fibroame sau chiar cancere în stadii incipiente ori endometrioză infiltrativă pelvină).

Categoriile de afecţiuni ţin de dimensiunea patologiei sau de anumite caracteristici ale pacientei. Spre exemplu, dacă este o sarcină ectopică ruptă cu hemoperitoneu masiv, cu instabilitate hemodinamică, se pretează operaţia clasică, deoarece este mai rapidă montarea, pregătirea şi nu se pierde timp preţios pentru pacientă.

Realizată exclusiv sub anestezie generală, laparoscopia reușește să trateze patologia pelvină, fibroamele uterine, afecţiunile trompelor uterine, sarcinile ectopice, chisturile abdominale, tumorile rectale, litiaza biliară, patologia gastrică etc.

Aproape orice intervenţie chirurgicală clasică poate fi efectuată laparoscopic.

În ce situații nu este indicată laparoscopia

CSÎD: Există cazuri în care acest tip de intervenție nu poate fi folosit? 

Dr. Romina-Marina Sima: Există limitări ale tehnicii laparoscopiei care în general sunt date de caracteristicile leziunii. De exemplu, chisturi abdominale de dimensiuni foarte mari sau utere fibromatoase care cuprind întreg abdomenul.

Abordarea laparoscopică este foarte dificilă sau imposibilă pentru că nu există vizibilitate adecvată şi mai ales posibilitatea de extragere a pieselor anatomice prin incizii mici.

Dacă totuşi formaţiunile tumorale sunt secţionate pentru extragere, timpul operator poate fi mult prelungit şi nu reprezintă un avantaj pentru pacientă. Cea mai mare limitare este dată de patologia oncologică avansată, precum cancerul ovarian, când limitarea extensiei bolii presupune îndepărtarea multor structuri anatomice şi palpări cu atenţie pentru a decela metastazele.

Recomandări pre și post-laparoscopie

CSÎD: Ce recomandări primește pacientul care urmează să treacă printr-o astfel de metodă de intervenție chirurgicală? Dar cel care a trecut deja prin ea?

Dr. Romina-Marina Sima: Pacientul primeşte recomandări pentru laparoscopie în funcţie de organul afectat. Astfel, uneori este necesară evacuarea tubului digestiv, alteori nu. Oricum, toate laparoscopiile sunt precedate de mai multe ore de repaus digestiv, odihnă şi deseori hidratare parenterală.

Postoperator revenirea la activităţile uzuale se face chiar în primele zile, iar disconfortul este minim. Recomandările speciale se fac în funcţie de tipul de intervenţie efectuat.

Activitatea fizică este minimă în primele zile, dar apoi se face reintegrarea socială normală. Alimentaţia este puţin modificată, în ginecologie există minime restricții doar în primele 48-72 de ore după intervenţie.