Hernia inghinală reprezintă protruzia (ieșirea) conținutului abdomenului printr-un defect la nivelul canalului inghinal. Dacă în unele situații poate fi prezentă încă de la naștere (congenitală), de cele mai multe ori aceasta este dobândită, atât la bărbați, cât și la femei.
Dr. Costin Duțu, medic primar în chirurgie generală și doctor în științe medicale, ne explică ce obiceiuri ne pot crește riscul de a dezvolta o hernie inghinală, care sunt semnele pe care ni le dă corpul atunci când apar complicațiile, dar și în ce constă tratamentul minim invaziv al acestei afecțiuni.
Factorii de risc în apariția herniei sunt sexul masculin, istoricul familial, anumite afecțiuni, precum fibroza chistică, tusea cronică sau ciroza hepatică.
Ceea ce mulți pacienți nu știu este că unii factori de risc sunt cauzați de obiceiurile noastre nesănătoase din viața de zi cu zi.
Astfel, variațiile bruște în greutate, fie acestea în plus sau în minus, sau activitățile și sporturile care presupun creșterea bruscă a presiunii intraabdominale cresc riscul apariției herniei inghinale, atât la bărbați, cât și la femei.
De cele mai multe ori, hernia inghinală apare ca o umflătură la nivelul peretelui zonei inghinale, umflătură accentuată de tuse sau de ridicarea în picioare, ridicarea de greutăți, de efort abdominal în general.
Poate apărea și durerea, presiunea sau senzația de arsură în această zonă.
Să nu uităm de semnele unei complicații herniare: hernia nu se mai reduce („nu mai intră”) și devine brusc dureroasă, vărsăturile repetate, oprirea tranzitului digestiv, febra, frisonul, durerea puternică inghinală ce crește în intensitate, modificarea culorii tegumentului în zona herniei (roșu-violet, negru).
În toate aceste cazuri este necesară prezentarea de urgență la chirurg. O hernie inghinală neoperată la timp poate pune în pericol viața, explică Dr. Costin Duțu.
Tratamentul recomandat este operația laparoscopică sau pe cale deschisă, în marea majoritate a cazurilor aplicându-se un grefon sintetic („plasă”), după o discuţie informată cu pacientul.
Tratamentul laparoscopic sub anestezie generală presupune efectuarea a trei incizii de 5-10 mm.
Operația se efectuează sub control video care mărește de 6-10 ori structurile anatomice, prin fixarea plasei la structurile de rezistență, și durează în medie 30-45 de minute.
Intervenția laparoscopică are rezultate foarte bune, cu scăderea până la dispariție a supurațiilor, o mobilizare precoce a pacientului, o refacere mai rapidă și un timp de spitalizare mai scăzut.
Dacă pacientul nu dorește intervenția laparoscopică sau în cazul contraindicațiilor (rare) ale laparoscopiei, se poate efectua, utilizându-se rahianestezia sau anestezia generală, și tratamentul pe cale deschisă, explică medicul Costin Duțu.
Așa cum pacienții vor de multe ori să știe, operația de hernie nu afectează viața sexuală, dar imediat după intervenție se recomandă evitarea eforturilor exagerate, a tusei, strănutului sau a constipației, pentru integrarea cu ușurință a plasei și evitarea recidivei (sub 2-4%).
Efortul fizic trebuie reluat progresiv, sub supravegherea unui kinetoterapeut și, bineînțeles, se recomandă evitarea creșterii exagerate în greutate.