Leucemia este un tip de cancer al sângelui. Există diferite forme de leucemie, în funcţie de tipul de celule sanguine afectat. Termenul „cronic” descrie o progresie treptată sau lentă, iar termenul „mieloid” indică originea din celulele mieloide, care sunt celule imature care în mod normal se transformă în globulele roşii mature, globulele albe din sânge, sau trombocite.
În leucemia mieloidă cronică, măduva osoasă produce prea multe celule sanguine mieloide, care se află în diverse stadii de maturare, inclusiv celulele cunoscute sub numele de granulocite imature, metamielocite, şi mieloblaste. Trombocitele şi celulele bazofile (diferite celule mieloide responsabile, în parte, pentru răspunsul alergic) sunt, de asemenea, de multe ori produse în exces la momentul diagnosticului.
Producţia în exces de celule sanguine mieloide în măduva osoasă previne în cele din urmă producţia normală de globulelor roşii, care au un rol importante în oxigenarea tuturor celulelor din organism, şi poate reduce, de asemenea, producţia de trombocite sau trombocitopenia. Trombocitele joacă un rol critic în oprirea sângerărilor.
Pacienţii cu leucemie mieloidă cronică (LMC) pot fi diagnosticaţi la un control de rutină, sau în urma unei solicitări pentru asistenţă medicală ca urmare a lipsei de energie şi a oboselii cauzate de anemie, sau sângerări, dureri abdominale sau disconfort, şi rareori contuzii generate de un număr insuficient de trombocite.
Mărirea splinei, cunoscută sub numele de splenomegalie, duce la disconfort abdominal şi disconfort în partea superioară stângă a toracelui, saţietate precoce, sau modificări ale tranzitului intestinal. Alte posibile simptome includ febră, dificultăţi de respiraţie şi dureri osoase. În momentul diagnosticării, cei mai mulţi pacienţi, au un număr crescut de globule albe (numărul de globule albe care circulă în sânge) care depăşeşte limita normală.
În prezent, cauza leucemiei mieloide cronice (LMC) este cunoscută ca fiind determinată de o anomalie genetică specifică care apare în celule stem din sânge, însă cauza care conduce la o astfel de anomalie nu este înţeleasă.
Există foarte puţini factori de risc cunoscuţi pentru LMC, care cresc circumstanţele de apariţie a leucemiei, dar nu conduc în mod neapărat la dezvoltarea de leucemiei.
• Expunerea la o doze mari de radiaţii poate creşte riscul de apariţie al LCM. Supravieţuitorii atacurilor cu bombe atomice şi supravieţuitorii unor accidente petrecute la reactoare nucleare, precum şi tehnicienii radiologi înainte de anul 1950 (când a fost introdus pentru prima dată echipamentul de protecţie) prezintă un risc crescut de a dezvolta LCM.
• Riscul dezvoltării LCM creşte o dată cu vârsta, dar pe măsură ce oamenii îmbătrânesc riscul rămâne totuşi foarte mic. De asemenea, incidenţa LCM poate fi uşor mai mare în cazul bărbaţilor, decât în cazul femeilor.
Persoanele expuse la pesticide sau benzenuri ca parte a activităţii lor par să aibă un risc moderat de a dezvolta LCM.
Acest articol a fost realizat într-un proiect al Asociaţiei Dăruieşte Viaţa care vizează informarea bolnavilor de cancer. Asociaţia Dăruieşte Viaţa are în derulare proiecte în spitale din Bucureşti, Timişoara şi Brasov, care urmăresc în special dotarea cu aparatură şi renovarea spitalelor publice în care sunt îngrijiţi bolnavii de cancer. Banii strânşi provin din donaţiile făcute de firme, prin redirecţionarea a 20% din impozitul pe profit, şi 2% din impozitul pe venit, oferit de persoane fizice. Corectitudinea informaţiilor din acest articol este garantată de parteneriatul Dăruieşte Viaţa cu forul cel mai prestigios al medicilor oncologi din Europa, ESMO -European Society for Medical Oncology.
În ultimii cinci ani, Asociaţia Daruieşte Viaţă a dotat trei spitale cu aparatura necesară tratării în ţară a bolilor hematologice grave. Mai exact, am dotat un spital din Timioara (Spitalul de Copii Luise Ţurcanu) şi două din Bucureşti (Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Universitar de Urgenţă) cu 18 camere sterile, unde se poate face transplant de celule stem şi tratarea in condiţii de siguraţă a bolnavilor atât adulţi, cât şi copii, ceea ce a însemnat triplarea capacităţii ţării noastre în acest domeniu.
Pentru a continua această activitate de dotare a spitalelor oncologice este nevoie de donaţiile companiilor şi ale persoanelor fizice (prin redirecţionarea a 20% din impozitul pe profit şi 2% din impozitul pe venit). Puteţi afla cum se donează AICI!