Lista ingredientelor mai puţin sănătoase din carne

Multe produse alimentare pe bază de carne vândute în Uniunea Europeană (UE) nu sunt etichetate corespunzător sau au ingrediente ”ascunse”. Astfel, consumatorii sunt informaţi greşit despre preparatele din carne pe care le cumpără.

Şapte organizaţii membre ale BEUC (Organizaţia Europeană a Consumatorilor) au analizat, în perioada aprilie 2014- august 2015, o serie de produse alimentare pe bază de carne verificând etichetele, ingredientele şi prezenţa unor aditivi alimentari nedeclaraţi sau ilegali. Cercetarea a depistat numeroase nereguli la produse alimentare din Belgia, Spania, Cehia, Olanda, Portugalia, Anglia şi Italia. Numele produselor erau neclare, etichetele (în cele mai multe cazuri incomplete) nu menţionau, de exemplu, adaosul de apă sau procentul de carne din produs. Testele au mai depistat aditivi alimentari ilegali, folosirea de carne separată mecanic (CSM) nedeclarată, utilizarea, în mod fraudulos, a altor specii ca substituent, de exemplu, kebab de curcan vândut ca fiind preparat din carne de viţel. Rezultatele testelor sunt prezentate în ultima parte a campaniei BEUC ”Close- up on the meat we eat”.

În ţara noastră, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) membră BEUC, a analizat eticheta a 10 tipuri de salam şi 20 tipuri de specialităţi (bacon, şuncă, muşchi file, ceafă de porc, kaizer, jambon şi pastramă). Analiza etichetelor de la fiecare tip de preparat a scos în evidenţă următoarele:

Recomandări

Carne de pui cu hormoni, arsenic şi antibiotice – Ştii ce mănânci?

De ce e important să consumăm carne din surse naturale?

La toate produsele analizate s-a folosit drept conservant nitritul de sodium. Nitritul de sodiu (E250) este un conservant utilizat în industria cărnii, care împiedica formarea microorganismelor. La nivelul Uniunii Europene este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea într-o proporţie de 0.0625%. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

·         La 40% dintre produsele analizate s-a folosit acidul carminic, un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numita coşenila. Aditivul nu prezintă riscuri pentru sănătate dacă este utilizat în dozele admise de legislaţie, şi anume o doză maximă admisă de 100 g la kilogram pentru anumite tipuri de mezeluri, precum chorizo.

·         La 33% dintre produsele analizate s-a folosit aditivul caragenan (E407), care este un gelifiant, agent de îngroşare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluşi din motive de precauţie.

·         La 33% dintre produsele analizate s-a folosit potenţiatorul de gust şi aromă – monoglutamatul de sodiu (E621). Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. 

·         La 30% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este apa.

·         La 27% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este sarea;

·         La 23% dintre produsele analizate s-au folosit două tipuri de conservanti: nitratul de sodiu (E250) şi nitratul de potasiu (E252). Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate acestor doi aditivi alimentari.

·         La doar 10% dintre produsele analizate se menţionează cantitatea de carne folosită la realizarea preparatului respectiv.

·         Toate produsele analizate au un conţinut  ridicat de sare, care variază între 2 şi 5,5 grame;

·         În cele 30 de produse analizate s-au identificat 25 de tipuri de aditivi alimentari (nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, glutamat monosodic, caragenan, carmin, clorură de potasiu, glucono-delta- lactonă, fosfat de calciu, izoascorbat de sodiu, acetat de sodiu, citraţi de sodiu, erisorbat de sodiu, acid citric, guma xantan, guma konjac, di-, tri- şi polifosfaţi disodici, ascorbat de sodiu, lactat de sodiu, azotat de potasiu, clorură de potasiu, acid acetic, lactat de calciu, tartraţi de sodiu, iodat de potasiu şi betanină);

·         La cele 30 de produse analizate s-au identificat, în afară de carne, şi alte ingrediente, precum slănină, sare, apă, gelatină, lactoză, dextroză, sirop de glucoză, maltodextrină, zahăr,  zaharoză, proteină din lapte, proteină din zer, proteină vegetală din soia, soia, proteină animală din porc, vin de Porto, fum de lemn de fag, aromă de fum, emulsie de şorici, amidon modificat.

„La alegerea unui preparat din carne roşie trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi şi conţinutul de sare. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, preparatele din carne roşie nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor”, a declarat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.