Ficatul este unul dintre cele mai importante organe din corpul omenesc. Zi de zi, tot ceea ce mâncăm, bem și toate medicamentele și suplimentele pe care le înghițim ajung în „uzina” numită ficat, unde acesta lucrează din greu pentru a filtra și elimina toate substanțele care nu ne fac bine și a le procesa pe cele benefice, astfel încât să ajungă în tot organismul.
Din păcate, stilul de viață modern – marcat de o alimentație nu tocmai sănătoasă, lipsă de mișcare și pastile luate mult prea des – supune ficatul unui atac continuu, ceea ce duce în majoritatea cazurilor la steatoză hepatică non-alcoolică (ficat gras), dacă nu este implicat consumul excesiv de alcool.
Această afecțiune poate surveni atât pe fondul alimentației bogate în grăsimi, zahăr, consum excesiv de sucuri îndulcite, energizante, cât și al administrării pe termen lung sau în doze mari a anumitor medicamente.
Există peste 1.000 de medicamente asociate cu apariția bolilor hepatice, dar unele sunt mult mai periculoase decât altele. Printre semnele care pot indica leziuni la nivelul ficatului din cauza excesului de medicamente se numără durerile puternice de stomac, greața, oboseala excesivă, urina de culoare închisă, lipsa poftei de mâncare, mâncărimile cutanate și îngălbenirea pielii și a ochilor.
Află în continuare care sunt medicamentele ce cresc semnificativ transaminazele dacă sunt luate frecvent.
Paracetamol – este un medicament luat frecvent pentru reducerea febrei și ameliorarea durerilor, dar dozele mari sau administrarea pe termen lung, zi de zi, pot afecta grav ficatul. La fel de nocive sunt comprimate cu ibuprofen, diclofenac sau alte antiinflamatoare nesteroidiene din clasa derivaților de acid acetic, scrie uspharmacist.com.
Trebuie avută mare atenție la toate medicamentele care au în compoziție paracetamol, deoarece din cauza administrării în paralel a acestora se ajunge la supradozaj. De exemplu, nu luați în aceeași zi și comprimate, și sirop (Bioflu sau Paracetamol pentru copii, de exemplu) sau pulbere cu paracetamol (Theraflu, Coldrex etc.), pentru că astfel se depășește mai mult ca sigur doza recomandată.
Doze și mod de administrare uzuale pentru paracetamol:
Doza recomandată este de 500-1.000 mg paracetamol (1-2 comprimate Paracetamol 500 mg) la intervale de 4 ore, administrată la nevoie, nu preventiv!
Doza maximă recomandată pentru adulţi este de 4 g paracetamol (8 comprimate Paracetamol 500 mg) pe zi.
Doza este de 60 mg/kg şi zi, repartizată în prize egale, de exemplu 15 mg/kg şi priză la 6 ore sau 10 mg/kg şi priză la 4 ore.
Nu se recomandă administrarea la intervale mai mici de 4 ore! Nu trebuie administrate mai mult de 4 doze pe zi.
Tot în categoria medicamentelor care afectează ficatul este inclusă și substanța numită alupurinol (Milurit), un analog structural al hipoxantinei, ce inhibă formarea acidului uric, folosit mai ales în tratamentul gutei sau pentru a preveni reapariția pietrelor la rinichi.
Un alt medicament care poate deregla funcția ficatului este combinația de amoxicilină și acid clavulanic (Aurobindo). Acesta este un antibiotic şi acţionează prin distrugerea bacteriilor care pot determina infecţii. Este utilizat de obicei pentru:
Alte antibiotice și antifungice asociate cu creșterea transaminazalor sunt: ketoconazol, eritromicină, izoniazida, nitrofurantoina, minociclina (Minoz) și trimetoprim/sulfametoxazol (Sumetrolim).
Și statinele – medicamente administrate pentru reducerea colesterolului și a trigliceridelor – pot afecta ficatul. În special atorvastatinele și simvastatinele (Zocor) sunt asociate cu leziuni hepatice. Însă aceste efecte negative sunt de obicei moderate și procesul este reversibil, odată ce pacientul nu mai ia medicamentele respective – desigur, sub îndrumarea medicului curant și cu un regim alimentar special – valorile transaminazelor revin la normal.
Nu în ultimul rând, în categoria medicamentelor ce pot afecta ficatul se numără și cele pentru tratamentul epilepsiei, migrenelor sau tulburării bipolare (Depakine Chrono, Tegretol, Fenitoină). Acestea favorizează acumularea celulelor de grăsime în țesutul hepatic, determinând instalarea steatozei hepatice nonalcoolice (ficat gras).
Kava – este folosită ca tratament adjuvant pentru insomnie și anxietate, dar poate afecta ficatul. De aceea nu trebuie administrată dacă ai deja afecțiuni ale ficatului sau ale rinichilor. Planta este periculoasă și dacă iei alte medicamente pentru insomnie sau consumi alcool.
Cimifuga (Black Cohosh) – este o plantă care poate ameliora simptomele neplăcute ale menopauzei (transpirație nocturnă, bufeuri) sau ale sindromului premenstrual, dar trebuie evitată de persoanele care au probleme cu ficatul, deoarece poate cauza inflamația acestui organ, precum și de femeile diagnosticate cu cancer de sân.
Arnica – este o plantă folosită de regulă pentru efectele sale analgezice și antiinflamatoare, dar și ca adjuvant în cazurile de constipație. Trebuie știut însă că arnica poate cauza însă și hipertensiune arterială, dispnee sau palpitații, precum și afecțiuni hepatice severe, dacă este consumată excesiv și pe termen lung, scrie webmd.com.