Mamografia este o investigație care poate salva, la propriu, viața unei femei. Descoperit în stadiu incipient prin intermediul mamografiei, cancerul de sân poate fi tratat mai eficient și cu medicamente mai puțin agresive. O țară exemplară în ceea ce privește screeningul cancerului mamar este Suedia, unde această investigație a contribuit la reducerea mortalității cu aproximativ 40%.
Din păcate, România nu stă prea bine la acest capitol. Suntem pe ultimul loc în ceea ce privește screeningul cancerului mamar. Potrivit celui mai recent sondaj Eurostat, doar 9% dintre femeile din România cu vârste între 50 și 69 de ani au raportat în 2019 că și-au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani.
Mai mult, conform unui studiu din 2021, opt românce din zece, adică aproape 80%, au declarat că nu au făcut niciodată o mamografie, chiar dacă au existat diverse programe-pilot sau inițiative care au constat în investigații imagistice gratis.
Vestea bună este că fondurile alocate zonei de Oncologie prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se vor îndrepta către 3 sectoare, cel mai important fiind cel care vizează o parte de screening pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin – caravane medicale care vor merge în comunități defavorizate, unde accesul la servicii medicale, inclusiv de prevenție, este foarte scăzut.
Însă facilitarea accesului la mamografie nu este suficientă, în condițiile în care multe românce încă au reticențe sau idei preconcepute în privința acestei investigații imagistice. Demontăm 8 dintre cele mai frecvente mituri despre mamografie în cele ce urmează.
Fiecare pacientă experimentează diferit efectuarea mamografiei. Cele mai multe dintre acestea notează o ușoară jenă/disconfort, altele menționează o durere moderată, de scurtă durată, iar altele menționează dureri intense, în funcție de cât de ridicat este pragul dureros al fiecărei paciente, de mărimea sânilor sau de ciclul menstrual. Ideal, mamografia ar trebui efectuată în prima săptămână după terminarea sângerării.
Efectuarea primei mamografii generează întotdeauna anxietate, pe de-o parte de teama durerii și pe de altă parte de teama unui rezultat nefavorabil la examinare.
Efectuarea unei mamografii necesită prea mult timp, de aceea femeile sar peste programarea anuală. Este adevărat?
În momentul de față, când dispunem de multe echipamente performante de mamografie cu tomosinteză 3D (mai ales în orașele mari), accesibilitatea este crescută și timpul de așteptare pentru programare se rezumă la maxim 3-4 zile. Examinarea în sine durează câteva minute.
Fals. Mamografia este singura metodă de screening a cancerului mamar care contribuie semnificativ la reducerea ratei de mortalitate prin cancer la sân, în contextul detectării precoce.
Având în vedere că statistic 1 din 8 femei va dezvolta un cancer mamar de-a lungul vieții și că 85% dintre diagnosticele de cancer mamar apar la femeile fără istoric familial de cancer de sân, putem înțelege de ce este atât de importantă mamografia.
Fals. Deși pentru femeile cu risc moderat de dezvoltare a cancerului mamar este recomandată începerea screeningului la vârsta de 40-45 de ani, examenul mamografic se poate efectua oricând după vârsta de 20 ani, la recomandarea clară a medicului senolog (în special pentru depistarea unor focare de microcalcificări suspecte, chiar dacă densitatea sânilor este crescută, așa cum este în cazul femeilor tinere).
Multe femei se tem de radiații. Mamografia este periculoasă din cauza radiațiilor?
La fel ca toate examinările cu raze-X, mamografia este iradiantă, acest lucru stârnind discuții ample în mediul academic despre cât de frecvent trebuie efectuată. În momentul de față oncologii susțin că doza de radiații este minimă, iar beneficiul testării anuale depășește cu mult efectele adverse ale iradierii.
Fals. Mamografia este extrem de utilă, chiar și în cazul în care nu există anomalii palpatorii, prin depistarea unor forme incipiente de cancer, materializate doar prin prezența unor focare de microcalcificări pe clișeele mamografice.
Depistarea precoce a cancerului de sân, înainte să apară anomalia palpatorie, determină creșterea semnificativă a ratei de supraviețuire și reduce riscul de deces prin cancer mamar cu 40%.
Un studiu efectuat de Harvard University arată că 70% dintre femeile care pierd lupta cu cancerul mamar provin din grupul femeilor care nu se evaluează periodic.
Fals. Mamografia și ecografia sunt două metode de investigație a sânului complementare, fiecare aducând un aport semnificativ la diagnosticul acurat al leziunilor mamare. Cu alte cuvinte, dacă identificăm o leziune ecografică, de tipul unei distorsiuni arhitecturale sau posibile focare de microcalcificări, verificăm întotdeauna dacă acestea se regăsesc și mamografic.
De asemenea, dacă identificăm o opacitate la examenul mamografic, o caracterizăm complet doar prin completarea investigațiilor cu examen ecografic, pentru a cunoaște natura chistică sau solidă a acesteia.
Fals. În cazul femeilor cu sâni mari, când examinarea ecografică este dificilă și necesită timp îndelungat, pentru a ne asigura că nu am ratat leziuni de mici dimensiuni, mai ales într-un sân lipomatos (grăsos), este chiar indicată completarea investigațiilor cu examen mamografic.
În concluzie, nu uitați de controlul mamografic anual, faceți-vă timp pentru dumneavoastră și salvați vieți, reamintind mamei, surorii, fiicei sau prietenei de screeningul mamar.
Consultant de specialitate: Dr. Liana Păuna, medic primar radiologie și imagistică medicală, cu specializare în RMN de sân și pelvis feminin.