Marijuana şi efectele sale asupra creierului

Efectele marijuanei asupra creierului pot fi mai complexe decât prevedeau anterior experţi. Mai mult, efectele pot depinde de factorii legaţi de persoana care o utilizează, cum ar fi genetica lor, sugerează două studii noi.

Utilizarea marijuanei nu conduce neapărat la o diminuare a dimensiunii creierului în adolescenţă, afirmă unul dintre cele mai noi studii găsite. Această constatare contrastează cu cercetările anterioare care sugerează faptul că drogul ar putea avea acest efect. Dar care sunt, de fapt, efectele produse de marijuana asupra creierului?

Efectele consumului de marijuana pe termen lung

Zeci de studii au cercetat diferenţele dintre creierul fumătorilor şi cel ale persoanelor care nu fumează marijuana. În general, cercetările arată faptul că fumatorii avansaţi – cei care folosesc marijuana de cel puţin de trei ori pe zi – tind să aibă volume mai mici de materie cenuşie – materia din cortexul orbitofrontal, o regiune a creierului legată de dependenţă. Însă la aceştia s-a constatat o mai mare conectivitate între regiunile creierului, potrivit unui studiu din 2014, publicat în jurnalele Proceedings ale Academiei Naţionale de Ştiinţe.

Recomandări

Morgaan Freeman despre marijuana: „Eu o mănânc, o beau, o fumez…”

Studiile au confirmat şi faptul că un consum constant de marijuana poate instaura toleranţa şi dependenţa – acest lucru reprezintă faptul că odată consumată o anumită cantitate de drog, creierul nu va mai reacţiona la aceasta, având nevoie de mai mult.
De asemenea, a fost afirmat faptul că, pe termen scurt, memoria de scurtă durată este afectată, ca urmare a consumul excesiv de marijuana. Cu toate acestea, avertizează studiile, efectul este temporar şi nu se produce atunci când consumul se produce ocazional.

Factori de risc ridicat asociaţi marijuanei

În 2010, o cercetare din Marea Britanie a analizat 20 de droguri pentru a evalua daunele pe care le provoacă indivizilor, cât şi societăţii în sine (prin creşterea criminalităţii, distrugerea familiilor, absenteism la locul de muncă, violenţă şi altele).

Rezultatele au concluzionat faptul că alcoolul este drogul cel mai periculos, urmat de heroină şi de cocaină. Marijuana s-a clasat pe locul al 8-lea, prezentând un sfert din pericolul reprezentat de alcool.

Într-un al doilea studiu, Dr. Tomás Paus, un neurolog de la Institutul de Cercetare Rotman din Toronto şi colegii săi, au folosit RMN-ul pentru a studia creierul a peste 1.500 de băieţi adolescenţi. Într-un singur subgrup, echipa a analizat creierul adolescenţilor la două puncte în timp: la tinerii în vârstă de aproape 15 ani şi ulterior, la 19 ani. Ei au descoperit că de-a lungul celor patru ani, cei care au fumat marijuana au crescut riscul de schizofrenie prin subţierea materiei cenuşii a creierului – în comparatie cu cei care au avut aceleaşi gene, dar nu au fumat. Nu este clar de ce se subţiază materia cenuşie, cu toate acestea.
Schizofrenia este rară şi Paus a remarcat faptul că, chiar şi printre adolescenţii cu cel mai mare risc genetic de schizofrenie, doar 4 % dezvoltă de fapt boala. Aproximativ 1% din populaţia globului au schizofrenie. În cadrul studiului, echipa nu a urmărit adolescenţii suficient de mult timp pentru a vedea cât de mult dezvoltă această tulburare.

Efectele consumului de marijuana asupra creierului se află într-un proces constant de studiu. Cu toate acestea, ele nu sunt nici până în prezent 100% desluşite, dar oamenii de ştiinţă avertizează cu privire la consumul regulat de marijuana, considerând faptul că aceasta nu este benefică sănătăţii umane.