Medic: Acestea sunt cele mai rele alimente pentru creier. Distrug memoria!

Cele mai rele alimente pentru creier, care cresc riscul de demență, trebuie mâncate cât mai rar, preferabil deloc. Și asta încă din tinerețe, nu spre bătrânețe, când frica de boală ne dă târcoale. Din păcate, acestea se regăsesc în alimentația multor români de toate vârstele, datorită gustului „bun” dat de numeroși aditivi cu tot felul de efecte nocive.

Care sunt cele mai rele alimente pentru creier? Dr. Uma Naidoo, psihiatru nutrițional și autoarea cărții de succes „The Food Mood Connection. Un ghid esențial al alimentelor uimitoare care lupta cu depresia, anxietatea, OCD, ADHD și multe altele”, oferă răspunsul în cele ce urmează.

Pâinea albă, printre cele mai rele alimente pentru creier

Alimentele cu mulți carbohidrați, precum pâinea albă, pastele și produsele care au la bază făină albă sunt otravă pentru creier, având efect similar zahărului alb.

Recomandări

Alimentele care „sugrumă” inima cu colesterol. Ce să mănânci ca să cureți sângele de grăsime

Cele mai bune alimente pentru ficat gras, sufocat de grăsime

Consumul excesiv de alimente bogate în carbohidrați și cu indice glicemic ridicat crește semnificativ riscul de depresie, arată un studiu realizat pe 15.000 de participanți.

Alte alimente de consumat cu moderație sunt cartofii albi, orezul alb, mierea și sucul de fructe, care au indice glicemic ridicat sau mediu. Pe de altă parte, cerealele integrale, verdețurile, morcovii, fasolea, năutul, lintea se numără printre alimentele „balsam” pentru creier.

Citește și: Mâncarea „gunoi” nu înseamnă doar hamburgeri sau cartofi prăjiți, ci și pâine sau iaurturi. 8 alimente ultraprocesate pe care mulți le mâncăm crezând că sunt sănătoase

Cele mai rele alimente pentru creier: prăjelile

Șnițelele, cartofii prăjiți, chiftelele, puiul prăjit și în general orice aliment care este „îmbăiat” în ulei încins fac parte din lista cu cele mai rele alimente pentru creier, de consumat foarte rar, în cantitate mică sau, dacă se poate, chiar deloc.

Cercetările arată că o dietă în care sunt prezente zilnic alimente prăjite în mult ulei favorizează apariția inflamațiilor în corp inclusiv la nivelul vaselor de sânge care alimentează creierul.

Mai mult, consumul frecvent de prăjeli este asociat cu un risc mai mare de depresie și alte tulburări psihiatrice.

Mezelurile pline de nitrați, cele mai rele alimente pentru creier

Delicioase, dar toxice pentru creier și cu potențial cancerigen! Vorbim despre mezelurile grase în care sunt adăugați nitriți.

Aceste substanțe joacă un rol esențial în prepararea mezelurilor, deoarece împiedică dezvoltarea unor bacterii periculoase pentru sănătate, cum ar fi Clostridium botulinum, Salmonella și Listeria. În anumite condiții, nitriții se leagă de fierul hemic din carne și formează nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. Studiile medicale au demonstrat legătura dintre consumul de nitriți/ nitrați și riscul de cancer colorectal.

Potrivit bbc.com, atunci când prăjim un aliment care conține nitriți (salam, bacon, cârnați etc.), sunt produse nitrozamine, substanțe cu potențial cancerigen. De asemenea, studiile arată că nitriții pot dezechilibra microbiomul intestinal, numit și „al doilea creier”, favorizând sau agravând boli psihice precum tulburarea bipolară.

Pentru a reduce cât mai mult riscul de cancer și afecțiuni mintale, se recomandă limitarea cantității de carne procesată (salam, șuncă, parizer, pastramă, mușchi, jambon, cârnați, crenvurști etc.) la cel mult 150 de grame/săptămână.

Alcoolul și sucurile, cele mai rele alimente lichide pentru creier

Zahărul din sucuri – fie că e vorba de zahăr alb, sirop de porumb, fructoză sau diverși îndulcitori dovediți nocivi, în special aspartamul – este extrem de dăunător pentru sănătatea creierului.

Studiile arată că un consum excesiv de zahăr, fie că provine din alimente sau din băuturi, este asociat cu un risc major de tulburări de memorie, anxietate și o scădere a neuroplasticității creierului. 

Specialiștii recomandă să nu depășim doza zilnică de 25 de grame de zahăr pe zi, așa că trebuie să ne facem un obicei din a citi etichetele alimentelor și băuturilor pentru a evita să depășim acest prag.

Tot la capitolul alimente lichide rele pentru creier se înscrie și alcoolul, despre care s-a demonstrat științific că este direct legat de apariția demenței.

Consumul excesiv de alcool înseamnă peste 2,5 litri de bere/săptămână, peste 1 litru de vin/săptămână sau peste 300 ml de tărie/săptămână.

Surse:

Angela M. Wood et al. „Risk thresholds for alcohol consumption: combined analysis of individual-participant data for 599 912 current drinkers in 83 prospective studies”. The Lancet, 2018. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(18)30134-X

Viviane Altermann et al., „Consumption of a palatable diet rich in simple sugars during development impairs memory of different degrees of emotionality and changes hippocampal plasticity according to the age of the rats”. International Journal of Developmental Neuroscience, 2020. https://doi.org/10.1002/jdn.10032

Pearson K. et al. „Dietary patterns are associated with cognitive function in the REasons for Geographic And Racial Differences in Stroke (REGARDS) cohort”. Journal of Nutritional Science, 5, 2016. doi:10.1017/jns.2016.27

Lucia Alonso-Pedrero et al. „Ultra-processed food consumption and the risk of short telomeres in an elderly population of the Seguimiento Universidad de Navarra (SUN) Project”. The American Journal of Clinical Nutrition, Volume 111, 2020, https://doi.org/10.1093/ajcn/nqaa075

Whitehouse CR, Boullata J, McCauley LA. „The potential toxicity of artificial sweeteners”. AAOHN J, 2008. doi: 10.3928/08910162-20080601-02

Hecht E et al. „Cross-sectional examination of ultra-processed food consumption and adverse mental health symptoms. Public Health Nutrition, 25(11), 2022. doi:10.1017/S1368980022001586

Choudhary AK, Lee YY. „Neurophysiological symptoms and aspartame: What is the connection?”. Nutr Neurosci, 2018. doi: 10.1080/1028415X.2017.1288340