Medic chirurg – cum se desfăşoară o operaţie chirurgicală

O operaţie chirurgicală constituie un mare motiv de stres pentru pacienţi şi familiile lor. Ce trebuie să ştie înainte de a intra în sala de operaţie un pacient care urmează a fi operat? Cum se desfăşoară o operaţie chirurgicală? Ce face concret medicul chirurg? Consultant de specialitate dr. Ştefan Tucă, medic chirurg primar competenţă chirurgie avansată.

Ficat, pancreas, plămân, colon şi rect, sân, col uterin sunt organele cele mai sensibile ale românilor. În multe cazuri aceste organe se îmbolnăvesc din cauza unui stil de viaţă nesănătos (fumat, consum exagerat de alcool, alimentaţie dezechilibrată) dar şi că nu se merge la controale medicale de rutină ori nu se acordă suficientă importanţă simptomelor. În unele cazuri, restabilirea stării de sănătate înseamnă operaţie chirurgicală.
Aceste intervenţii invazive se desfăşoară conform unor protocoale. Diagnosticele au devenit datorită exploziei de metode imagistice, din ce în ce mai clare, iar operaţiile chirurgicale se efectuează atunci când este absolut necesar.
O proporţie covârşitoare dintre operaţiile chirurgicale sunt de succes.

Medic chirurg – Cum se ajunge în sala de operaţie

Sunt două moduri prin care pacientul ajunge la medicul chirurg. Primul mod este în sistem de urgenţă cu patologie ameninţătoare de viaţă (şoc hemoragic, peritonită, ocluzie
intestinală, accident rutier, traumatisme abdominale, pancretită, colecistită, apendicită, angiocolită, hernii strangulate, etc.), cu pacient dezechilibrat grav
(hemodinamic, respirator, etc) încă de la sosirea lui. Procedurile presupun internarea imediată, echilibrarea pacientului şi de cele mai multe ori intervenţia în urgenţă (în maxim 24 de ore), intervenţie în care viaţa bolnavului trebuie salvată.

Recomandări

Ginecolog – cum decurge un consult de rutină

Medic ORL: ce presupune consultul de rutină

Al doilea mod în care pacientul ajunge la chirurg este în regim de boală cronică sau programat, adică pacientul are o patologie care nu îi ameninţă viaţa imediat, dar în lipsa tratamentului chirurgical, pacientul ar necesita intervenţii de urgenţă la un moment dat. Dacă operaţia se face programat există multe avantaje – cum ar fi timp suficient pentru investigaţii amănunţite. E cazul pacienţilor cu hernii, eventraţii abdominale, litiaza biliară cu colecistită cronică, reflux gastroesofagian, hernie hiatală, obezitate, diverse cancere (colon, rect, sân, pancreas, gastric – aici atitudinea poate fi urgentă doar în complicaţii acute. Altfel se face programat, dar cu caracter imediat totuşi datorită progresiei pacientului neoplazic).

Medic chirurg – care sunt riscurile unei operaţii chirurgicale

Sunt multiple riscuri, dar riscurile operatorii sunt depăşite de riscurile nerealizării operaţiei. Există risc de hemoragie, de peritonită, de supuraţie, de şoc anfilactic, de embolie, de accident vascular cerebral, de infarct miocardic, de puseu hipertensiv, de fistulă digestivă, de infecţie cu proprii germeni. Aceste riscuri sunt depăşite în proporţie covârşitoare de către chirurgi şi anestezişti, de către această echipă.

Operaţie chirurgicală – care sunt avantajele?

Avantajele bolnavului care are nevoie de intervenţie chirurgicală sunt capitale – vindecarea bolnavului de o boală care îl invalida, reîntoarcerea acestuia în mediul profesional şi în mediul familiei. Vindecarea de o boală care îi ameninţă existenţa pe termen scurt (în urgenţă) sau pe termen lung (cancere), schimbarea stilului de viaţă şi reducerea riscurilor
legate de apariţia unor complicaţii mai grave.

Operaţie chirurgicală – ce face medicul chirurg

Pacientul este condus la sala de operaţie unde este aşezat pe masa de intervenţii chirurgicale, i se montează o cale venoasă şi este anesteziat (general, locoregional, local). Chirurgul realizează lavajul mâinilor cu soluţii antiseptice şi apă sterilă, este îmbrăcat steril şi primeşte mănuşi sterile. Este pregătită o masă chirurgicală pe care se aşează instrumentarul folosit în intervenţie. Apoi se badijonează tegumentul zonei ce urmează a fi operată cu soluţii antiseptice, şi pacientul este acoperit cu câmpuri sterile. Chirurgul şi echipa chiurgicală pe care o coordonează (intervenţiile se realizează cu unul, două, sau trei ajutoare medici) realizează incizii specifice pentru organul ce urmează a fi operat, sau miniincizii în cazul chirurgiei laparoscopice. Urmează timpul chirurgical propriu-zis. Acesta poate dura în medie o oră pentru intervenţiile mai simple, sau 3-4 ore sau mai mult pentru intervenţiile mai laborioase. Interveniţia se încheie cu închiderea bolnavului, suturi tegumentare şi aplicarea de pansamente sterile. După încheierea intervenţiei, bolnavul este trezit de către medicul anestezist (în cazul anesteziei generale) şi trimis în unitatea de terapie intensivă unde i se acordă îngrijiri specifice.