Conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, vicepreședinte al Asociației Central-Europene pentru Diabet (CEDA), abordează problema diabetului la nivel actual în România și în Europa, care sunt factorii de risc dar și ce putem schimba în stilul de viață cotidian pentru a preveni o afecțiune de care suferă peste 1 milion de adulți în țara noastră.
537 de milioane de persoane au diabet în lume și peste 61 de milioane de persoane în Europa. Se estimează că, până în 2045, numărul cazurilor de diabet va crește la 69 de milioane. În România, conform ultimelor date publicate de IDF, prevalența în populația adultă este 8,4%, mai precis, 1.199.000 de persoane au diabet. Totuși, există date din studii naționale care indică o prevalență de 11,6%. Dacă privim datele furnizate de indicatorii ce se regăsesc în Programul național de diabet, aproape 1.200.000 de pacienți au diabet zaharat.
Prevalența diabetului zaharat crește constant în fiecare an la nivel mondial. Conform datelor la nivel European, România se înscrie în trendul ascendent al incidenței și prevalenței diabetului zaharat, aflându-se între primele zece țări din Europa.
Abordarea trebuie făcută diferit în funcție de tipul de diabet. Astfel, pentru diabetul zaharat tip 1 nu este foarte clară etiologia. Se crede că diabetul de tip 1 este cauzat de o reacție imună. Factorii de risc pentru diabetul de tip 1 nu sunt la fel de clari ca pentru prediabet și diabetul de tip 2. Factorii de risc cunoscuți includ: istoric familial (a avea un părinte, un frate sau o soră cu diabet de tip 1), vârsta (diabetul de tip 1 de obicei se dezvoltă la copii, adolescenți sau adulți tineri). În prezent, nimeni nu știe cum să prevină diabetul de tip 1.
Pentru diabetul zaharat tip 2, factorii de risc sunt bine cunoscuți, precum și metodele de prevenire ale instalării acestuia. Factorii de risc pot fi prezența prediabetului, supraponderea/obezitatea, vârsta de peste 45 de ani, istoric familial de diabet tip 2, sedentarismul, istoric de diabet gestațional sau nașterea unui copil cu greutate peste 4 kg, prezența hipertensiunii arteriale, dislipidemiei sau a bolii de ficat gras non-alcoolic, fumatul și consumul de alcool în exces.
Prevenția diabetului de tip 2 presupune intervenția asupra factorilor de risc ce pot fi modificați, în special asupra schimbării stilului de viață, incluzând dieta sănătoasă și exercițiu fizic regulat, precum și abandonarea fumatului.
Este un subiect foarte delicat în abordarea sa. Fumatul, fiind unul dintre factorii de risc atât pentru apariția diabetului zaharat tip 2, cât și pentru apariția complicațiilor diabetului, desigur că reprezintă un element important în managementul pacientului cu diabet. Nici pacienții cu diabet zaharat tip 1 nu sunt protejați atunci când discutăm de fumat.
Fără dubiu, indicația de elecție este să se oprească fumatul cât mai devreme cu putință. Dar fără consiliere psihologică, program de susținere sau chiar medicație, de multe ori această adicție este foarte dificil de stăpânit. De aceea, dispozitivele noi, atât cele de tip vaping cât și cele care se bazează pe tehnologia de tutun încălzit, par a fi o alternativă mai puțin dăunătoare în comparație cu fumatul, ba mai mult, o mare parte dintre pacienți, odată ce au adoptat această modalitate de consum, au reușit chiar să abandoneze utilizarea ambelor tipuri de consum de nicotină.
Când vine vorba de țigări, informațiile sunt clare: fumatul are un impact major asupra riscului de diabet și asupra apariției și agravării complicațiilor diabetului.
Deoarece țigările electronice sunt relativ noi, nu deținem încă suficiente date provenite din studii clinice despre modul în care acestea influențează organismul. Totuși, numeroase studii oferă deja perspective cruciale despre modul în care vapingul putea afecta atât riscul de diabet de tip 2, cât și gestionarea bolii. În ceea ce privește dispozitivele de încălzire a tutunului, acestea pot aduce anumite beneficii în limitarea fumatului și chiar promovarea sevrajului tabacic.
Sunt o serie de factori care pot interfera și influența tratamentul pacientului cu diabet. De departe însă, aderența la optimizarea stilului de viață și la tratament sunt cele mai frecvente și importante cauze.
Respectarea unei diete sănătoase în limitele recomandate de medic din punct de vedere al carbohidraților și grăsimilor, efectuarea exercițiului fizic regulat precum și abandonarea fumatului sau măcar înlocuirea acestuia cu țigările electronice sau dispozitive care încălzesc tutunul și limitarea consumului de alcool sunt elementele de bază ale unui stil de viață sănătos.
Desigur, poate fi completat de consumul de lichide adecvat, precum și de o igienă a somnului. Aderența la tratamentul indicat de medicul diabetolog, dar și de medicul de familie sau de alți specialiști dacă este necesar, de multe ori impactează considerabil evoluția bolii de bază.
Fără o echipă multidisciplinară este foarte dificil de obținut un bun control al diabetului. Fără dubii, ideal este să lucrăm în echipă, să fie protocoale de colaborare între specialități și proceduri cât mai standardizate, dar este încă mult până departe. Izolat, aceste echipe însă lucrează, cu rezultate foarte bune: medici diabetologi, cardiologi, nefrologi, neurologi, oftalmologi, chirurgi, dieteticieni și psihologi.
În Institutul Național de Diabet N.C. Paulescu se regăsesc laolaltă aceste specialități, ceea ce ne permite să putem acționa prompt și eficient pentru pacienții cu diabet care ni se adresează. Echipa ar trebui să mai includă și medici pneumologi sau podiatri, dar cred că nu suntem prea departe de atingerea acestui „ideal”.
Bibliografie: