Ficatul are aproximativ 500 de funcții, acest organ sintetizând proteine, vitamine, colesterol și factori de coagulare a sângelui. Tot cu ajutorul ficatului se depozitează fier și glucoză, se metabolizează medicamente, se produce sucul biliar necesar digestiei grăsimilor, se elimină chimicale și alte toxine.
Dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog, ne spune ce este hepatita și de câte tipuri este această afecțiune, în funcție de cauza declanșatoare.
Hepatita este definită ca inflamația ficatului. Aceasta poate fi acută, adică instalată recent și cu evoluție până în șase luni, sau cronică, cu evoluție de peste șase luni. Aceasta din urmă poate progresa către ciroză hepatică. În această situație, ficatul se fibrozează și își îndeplinește funcțiile din ce în ce mai deficitar.
Ciroza generează complicații precum lichidul intraabdominal, varicele esofagiene cu sau fără sângerare, encefalopatie hepatică (definită și comă hepatică), insuficiență hepatică severă, insuficiență renală, cancer hepatic, afirmă dr. Adelina Popescu.
Potrivit specialistei, toate aceste complicații scad speranța de viață și afectează calitatea vieții pacientului. În funcție de cauza declanșatoare, hepatita se clasifică în:
Este determinată de virusuri precum A, B, C, D, E, Epstein-Barr, Citomegalovirus, Herpes Simplex, de bacterii, fungi sau paraziți;
Anumite medicamente pot fi toxice pentru ficat, fie în doza uzuală, fie în supradoză: acetaminofenul (Paracetamolul), unele antibiotice (amoxicilina, ciprofloxacina, ofloxacina, tetraciclina), antituberculoasele (hidrazida, pirazinamida), antiepileptice, antiinflamatoriile non-steroidiene (diclofenac, ibuprofen), antifungice, antiretrovirale. De asemenea, există ceaiuri din diverse plante sau suplimente din ierburi care pot fi nocive pentru ficat (ex: rostopasca).
Alcoolul este principalul și cel mai frecvent toxic hepatocitar. Consumul a peste 30 g alcool pe zi timp de cel puțin 10 ani crește riscul de boală hepatică cronică;
Sistemul propriu imunitar formează celule împotriva celulelor hepatocitare determinând inflamație hepatică. În această situație s-a demonstrat o predispoziție genetică și o asociere cu alte boli autoimune;
Aceasta apare în urma excesului de grăsimi din sânge care sunt depozitate la nivelul ficatului, determinând apariția steatohepatitei; aceasta este cea mai frecventă cauză de creștere a enzimelor hepatice. Apare cel mai des la pacienții cu obezitate, diabet și/sau hipercolesterolemie.
Hemocromatoza și boala Wilson sunt boli genetice în care ficatul se inflamează prin depozitarea în exces a fierului, respectiv a cuprului.
Prezentarea din timp a pacientului la medicul specialist poate schimba cursul bolii și crește calitatea vieții acestuia. Hepatitele sunt boli care pot fi tratate dacă pacientul respectă recomandările medicale de monitorizare, screening și tratament. Pe de altă parte, riscul hepatitelor netratate este de a progresa către ciroză și cancer hepatic, încheie medicul gastroenterolog.