Medicina în viitor: noutăţi şi tendinţe

Sănătatea nu costă nimic. Cu noroc, cu ea ne naştem. Ne comportăm cu ea ca şi când ar fi din oficiu. Când o pierdem însă, mulţi dăm din umeri şi ne supărăm să-i plătim preţul. La propriu şi la figurat. Evident, nu facem referire la cei mai puţini norocoşi ce s-au născut bolnavi sau au primit diagnostice crunte ce nu ar fi putut fi prevenite nicicum.

Aşteptăm ca medicina, aşteptăm ca medicii, ca statul să ne facă bine. Cât mai repede posibil şi cu implicarea noastră cât mai mică. Ei bine, trendurile în medicină s-au schimbat. Pe lângă procedurile medicale futuriste, mai există un aspect.

Va trebui să ne implicăm. Cu “I”. Tot cu “I” trebuie să ne informăm, anual statele pierd sume cu peste 5 zero-uri deoarece pacienţii nu înţeleg termeni medicali de bază şi nu îşi respectă tratamentele medicamentoase – chiar dacă acestea sunt compensate 100%.

Recomandări

Nathalia Melo – Cum se menţine în formă cea mai sexy antrenoare de fitness!

Aşa ajungi la abdomenul mult visat!

Va trebui să participăm la păstrarea sănătăţii şi la vindecarea noastră. Până la urmă, sănătatea trebuie să fie o misiune personală. Una importantă.

Bucureşti, 31 iulie, 2014. Mă aflu la piaţa Unirii, la metrou la ora 7.00 dimineaţa. Lume multă şi grăbită, multă agitaţie. Oameni de toate vârstele, fiecare cu constituţia sa corporală, cu propriile trăsături fizice, cu propria modă vestimentară.

Detaliile exterioare sunt vizibile pentru toţi cei care se încăpăţânează încă să privească înainte, stânga, dreapta şi înapoi atunci când merg şi nu stau cu ochii în ecranul cu lumină rece al unui telefon deştept. (Apropo, în prezent există mai multe telefoane mobile decât toalete sau periuţe de dinţi).

Întrebarea este însă: ce este în interior? În interiorul fiecăruia dintre noi. Şi nu, nu vom face radiografii ale sufletului (oare cu acest aparat se poate analiza sufletul?!?) şi nici ale inteligenţei, memoriei sau… culorii politice. Ci ne referim la starea de sănătate a organelor, a aparatelor şi a celulelor. Evident, în toată această mare de oameni, un bun diagnostician dotat cu câteva dispozitive inteligente ar putea estima câţi dintre cei 500 de oameni prezenţi la metrou riscă să facă un infarct miocardic în următoarele orele.

De asemenea, dacă ar exista o persoană cu o putere divină (în acest moment, aşa ar putea presupune foarte mulţi dintre noi originea puterii) cine dintre cei prezenţi în acel moment, în acea staţie de metrou, vor dezvolta cancer într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat şi ce tip. Ei bine, în 2014 nu mai vorbim despre magii în medicină. Ele există! Şi au la bază sute de mii de ore de cercetare, milioane de dolari investite în cercetare, sute de idei, mii de nevoi reale. Scanăm din nou viitorul medicinei. Viitor deja contopit cu prezentul.

Vă vorbeam acum 2 ani despre medicina 4 P, după ce am avut onoarea să-l interviez pe omul de ştiinţă Luc Montagnier, laureat cu Nobel pentru descoperirea HIV şi părintele medicinei preventive. De curând, am participat la Şcoala de Vară ,,Laboratorul de inovaţie” organizată de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Printre medicii invitaţi a fost şi dr. Marius Geantă care a vorbit, spre surpriza mea, despre Medicina 4P.

CSÎD: În ce constă medicina viitorului?

Dr. Marius Geantă: Medicina 4P înseamnă medicina preventivă, medicina predictivă, medicina personalizată şi medicina participativă. Iar în spatele cuvintelor se află o realitate. Volumul de informaţii din cercetarea medicală, din spitale, informaţii IT, informaţii economice, din partea statelor, din partea Băncii Mondiale – toate au legătură – chiar dacă aparent ar părea că nu. Din punct de vedere IT totul se leagă, toate informaţiile. Marile probleme sunt: structurarea şi analiza datelor în favoarea pacientului.

Pe lângă, medicina preventivă, se deschid drumuri spre medicina personalizată: o alegere a tratamentului la momentul potrivit, în doza potrivită, la momentul potrivit – sună utopic, dar există arii în care se practică deja medicina personalizată: melanom metastazic, cancer pulmonar.

Medicina personalizată este mână în mână cu medicina predictivă – teste genetice. Avem celebrul exemplu Angelina Jolie. Testele genetice ale genelor BRCA 1 şi BRCA2 – i-au arătat că are un risc crescut pentru a dezvolta cancer mamar. Aşa cum ştie tot mapamondul, ea şi-a extirpat de bună voie sânii. În acest moment, ştie că nu va mai dezvolta niciodată cancer mamar.

Al patrulea P – vorbim despre medicina participativă – presupune implicarea pacientului în medicină. Vezi din nou, cazul Angelinei. Dezvoltarea telefoanelor mobile ne dă capacitatea să facem mici analize, să le transmitem şi să intervenim – schimbând anumite obiceiuri.

Medicina 4 P are în centru ei PACIENTUL, dar nu trebuie să-l lăsăm singur. Nu trebuie să-l lăsăm să facă ce ştie. Fiecare pacient trebuie asistat, sănătatea trebuie să se mute la locul de muncă, acasă, pe stradă – trebuie să o ia omul peste tot cu el.

CSÎD: Medicina se schimbă pe zi ce trece…

Dr. Marius Geantă: Medicina evoluează. Mereu apar noi adevăruri. Profesorul Montagnier a vorbit despre modul în care anumite infecţii pot fi la baza diabetului, cancerului, boli cardiace. Încep să se dovedească. Am văzut recent de unde vine riscul de cancer colo-rectal în cazul consumului de carne de roşie. Se credea că e o problemă de la hemoglobină aflată în cantitate mai mare, apoi din cauza modului în care e preparată carnea. Acum s-a ajuns la concluzia că în carnea roşie există anumite virusuri şi bacterii care duc la apariţia cancerului.

CSÎD: Apropo, de medicina preventivă şi de medicina participativă, ce device-uri medicale pentru uz domestic s-au mai inventat?

Dr. Marius Geantă: Există din ce în ce mai multe dispozitive – am testat o husă pentru telefonul mobil ce avea 2 electrozi şi puteai să-ţi faci o electrocardiogramă. Extrem de utilă pentru depistarea tulburărilor de ritm cardiac. Asta se face acum doar în spital. Este la graniţă, este un domeniu neexplorat până acum.

Glicemia, tensiunea arterială şi greutatea se puteau măsura acasă şi până acum. Ce aduc noi aceste device-uri? Capacitatea de măsurare şi analiză – corelarea, transmiterea datelor.

Există dispozitive care analizează tipul de somn, desenează o hartă a ta în timpul somnului, înregistrează ora de adormire, ora de trezire, mişcările pe care le faci în timpul somnului, momente de apnee, înregistrează gradul de luminozitate, gradul de zgomot, dacă te-ai trezit sau nu în timpul somnului.Ştiind aceste date, putem afla ce cauzează tulburările somnului.

În 2017, se va lansa pe piaţă un dispozitiv care ne poate informa cu 4 ore înainte de declanşarea unui infarct miocardic.
Vor apărea şi automobile cu senzori. Cei de la Ford lucrează la un sistem de senzori pe scaunul şoferului – EKG, senzori pentru măsurarea pupilei pentru a sesiza dacă şoferul a obosit ori a consumat alcool. 

CSÎD: În acest moment, pare că nu vom mai avea timp să trăim, fiind atât de blocaţi să ne apărăm sănătatea…

Dr. Marius Geantă:  Va fi mult mai uşor. Trăim mai mult şi mai bine. Tehnologia nu va impacta munca medicului. Un telefon mobil nu va înlocui medicul, dar esenţială este conectarea tuturor informaţiilor şi analiza acestor date.

CSÎD: Din punctul dvs de vedere care este cea mai mare provocare pentru medicină în acest moment?

Dr. Marius Geantă: Educaţia. Educaţia medicilor, rezidenţilor, a pacienţilor şi a populaţiei în general. Vă dau nişte exemple.
Prostata – S-a constatat că după 23 luni din momentul în care apare simptomatologia –  urinări frecvente în timpul nopţii – pacientul vine la medic.

Acesta îi spune pacientului că trebuie să ia tratamentul timp de 6 luni. După 3, 4 luni se ameliorează simptomele, dar nu şi cauza, însă majoritatea întrerup tratamentul. După 6 luni, acelaşi pacient revine din nou cu aceeaşi problemă… Aşa stopăm efectele medicamentelor! Ok, este clar că în momentul în care este în cabinet, pacientul nu este perfect receptiv, poate că vine cu partenera, consultaţia este de 15 minunte.

Aşadar, după ce pleacă de acolo, pacientul trebuie ajutat: prin pliante, prin reviste, trebuie să-i se consolideze cunoştinţele despre boală, să-i se dea sms-uri despre tratament etc. Avem nevoie de educaţie pe termeni medicali de bază. Şcoala este un mediu perfect. În România, este în proiect un curs pentru termeni medicali din boli infecţioase, care trebuie predate în şcoli. Este nevoie de o semnătură, ca să fie implementat. În Marea Britanie, acest tip de proiect este deja implementat.

CSÎD: Până la urmă, ne ajută Google sau nu? Mulţi medici încă se supără că pacientul se informează de pe internet. Ne face mai mult rău sau ne ajută?

Dr. Marius Geantă: Ne ajută clar. Trendul este ascendent.
În 5, 7 ani vor fi multe informaţii de tip genetic. Va fi o mare provocare pentru medicii din şcoala veche, vor veni pacienţi la ei cu informaţii precum: genomul uman. Medicii trebuie să se informeze. Este o mare criză de timp, ştiu, însă nu îi împiedică nimeni să-şi facă un blog, spre exemplu…

CSÎD: Româncele ce teste genetice ar fi recomandat să-şi facă?

Dr. Marius Geantă: Dacă au cazuri în familie, testele genetice pentru depistarea cancerului de sân, de exemplu. Este un test de sânge, nu doare.

CSÎD: Placebo – face parte din medicina viitorului?

Dr. Marius Geantă: Da, va exista. Câtă vreme există medicamente, câtă vreme există oameni va exista şi efectul placebo.