Relaţia pe care o avem cu propria memorie este ceva mai încâlcită decât pare: uneori uităm o cantitate aşa de mare de informaţii încât intrăm în panică, alteori uităm prea repede sau reţinem numai prin eforturi mari şi câteodată am vrea să nu ne amintim atât de multe aspecte care mai degrabă ne fac rău.
Uităm lucruri importante şi ne amintim nimicuri, iar deseori memoria ne trădează exact atunci când avem cea mai mare nevoie de ea: în mijlocul unor examene, în timpul unui interviu, când numele unui oraş sau al unui preşedinte ne poate dicta viitorul.
În cazuri acute, cum ar fi boala Alzheimer, uitarea cunoaşte cote extrem de mişeleşti: fură identitatea celor afectaţi, îi transformă în străinii din propria viaţă – ajungând în ultima etapă a bolii, să uite că le este foame.
Revenind la momentele de uitare nu aşa de grave, dar totuşi semnificative pentru viaţa de zi cu zi, nu ne rămâne decât să ne întrebăm de ce uităm, care sunt acei factori externi sau interni care aduc rătăcirea amintirilor?
Uităm pentru că începem să pierdem celulele creierului?
Încă de la vârsta de 20 de ani începem să pierdem din celulele creierului. Înspăimântător, dar adevărat! Un astfel de fenomen schimbă modul în care creierul stochează noi amintiri – este procesul normal de îmbătrânire.
Tot ce poţi face este să încetineşti procesul corelat cu înaintarea în vârstă prin diferite metode care te ajută să te menţii activ: cititul, dansul, completarea puzzle-urilor, cuvinte încrucişate, implicare în activităţi sociale.
Amintirile vechi versus amintirile recente
Amintirile vechi sunt cel mai bine încorporate în mintea umană, iar creierul nostru construieşte amintiri noi pe fundamentul celor vechi. Aşadar, cu cât trece timpul, cu atât amintirile noi sunt mai greu de păstrat.
Uităm nume de persoane, dar nu uităm melodii. De ce?
Numele sunt etichete arbitrare în mintea noastră, de aceea este dificil să ne amintim un nume dacă nu îl ancorăm la un eveniment, la o altă noţiune, un alt sens. În contrast, muzica este puternic legată de sentimente, gânduri, amintiri şi, de aceea, melodiile rămân impregnate în memorie.
Dacă nu mănânci micul dejun, vei uita mai mult?
Mamele au aşa de multă dreptate când îşi sâcâie copiii cu dorinţa lor neînţeleasă de a mânca micul dejun în fiecare zi. Şi nu pentru că te face mai deştept: micul dejun îţi îmbunătăţeşte memoria! Cel mai probabil datorită creşterii nivelului de zahăr din sânge, glucidele fiind combustibil pentru creier.
Sexul declanşează amnezia?
Unele evenimente din viaţă, printre care şi sexul, pot provoca pierderi de memorie instantanee şi temporare. Se poate să nu mai ştii unde eşti sau cât este ora, dar îţi aminteşti cine eşti tu şi cine sunt membrii familie tale.
Marijuana – iarba care îţi afectează memoria
Ierburile ilegale cauzează dificultăţii legate de memorie şi de capacitatea de a învăţa, susţin medicii. Mai mult, a fuma iarbă afectează procesul de gândire pe termen lung – de la câteva zile la câteva săptămâni.
Dintre inamicii unei memorii de calitate medicii menţionează alcoolul sau stresul care contractă o parte a creierului, devenind din ce în ce mai dificil pentru el să se concentreze sau să-şi amintească. La fel de periculoase pentru memorie sunt medicamentele pentru insomnie sau antialergicele.
Citeşte şi: Cum ne afectează băuturile acidulate memoria şi concentrarea
Uleiul de peşte ţine creierul tânăr
Vom avea un medicament care să prevină instalarea Alzheimer?
Sursa: