Menopauza: simptome şi soluţii

Femeile trăiesc o treime din viaţă fără estrogen, prin urmare trebuie să înveţe cum să facă faţă provocărilor care vin la pachet cu instalarea menopauzei. Am vorbit cu Dr. Corina Neamţu, medic primar endocrinolog, despre complexitatea acestui moment din voaţa unei femei, dar şi despre ce e de făcut dacă vrei să te acomodezi şi să ameliorezi simptomele.

Menopauza: instalare precoce

C.S.Î.D.: Sunt nişte simptome care ne indică că ne apropiem de menopauză chiar dacă vârsta nu este cea normală?

Dr. Corina Neamţu: Vârsta normală medie pentru populaţie este 48-50 de ani, iar normalul extins este între 40 şi 60 de ani. Înainte de 40 de ani este considerată insuficienţă ovariană prematură şi din păcate aceste femei ar trebui să urmeze tratamet substitutiv dacă evident nu au contraindicaţii.

Recomandări

Cauzele care duc la menopauză precoce şi la infertilitate

10 trucuri pentru un ten frumos la menopauză

C.S.Î.D.:Dacă îşi doresc şi copii?

C.N.: Din păcate, dacă menopauza se instalează înainte de 40 de ani, şansele de fertilitate ale femeii respective sunt ipotetice. Deşi există un proces de reversibilitate a menopauzei la aceste femei, mai ales dacă se iniţiază acest proces de substituţie, esta ca şi cum s-ar reseta organismul şi atunci acea femeie poate să prezinte câteva ovulaţii şi chiar o sarcina.

C.S.Î.D.: Dacă ştim că mama sau bunica au intrat la menopauza la o vârstă mai tânăra trebuie să ne facem şi noi griji? Ce ar trebui să facem?

C.N.: Să facem copii la timp. Este un factor foarte important pentru că acum, din considerente de ordin socioeconomic, educaţional, femeile sunt din ce în ce mai instruite, au cariere de realizat şi amână foarte mult decizia de a avea un copil. Dacă acum 20 de ani vorbeam de primul copil înainte de vârsta de 30 de ani acum vârsta e undeva la 40. Şi este trist că este aşa.

C.S.Î.D.: Şi din păcate, dacă am avut antecedente în familie, sora, mama sau bunica care au intrat la menopauza mai devreme, practic riscăm să nu mai putem să facem copii?

C.N.: Din fericire, există anumiţi markeri biochimici care cuantifică rezerva funcţională ovariană. Noi, femeile avem un număr limitat de ovule. Le avem din viaţă intra-uterină şi începem să le pierdem de atunci. Iar de la naştere, ele mor. Unele dintre ele, foarte puţine, câteva sute, ajung să se finalizeze într-o ovulaţie, însă cele mai multe suferă un process fiziologic de atrezie, de moarte celulară. Există un marker biochimic care ne arată câte ouă mai sunt în ovar. Ori, în faţa unei paciente care are antedecente familiale de menopauză precoce, este o idee bună să testăm această rezervă ovariană şi pacienta să ştie, să îşi asume, că timpul ei de fertilitate este limitat şi să facă ceva în sensul acesta.

C.S.Î.D.: Există posibilitatea să întârziem menopauza? Să amânăm mai mult acest proces?

C.N.: Este ca un ceas, o programare genetică, nu putem să o întârziem. Nici tratamentul contraceptiv, a fost aşa o părere că ar opri această moarte programată celulară a ovocitelor, dar nu s-a dovedit. Nu există nimic care să întârzie apariţia menopauzei. Există doar înlocuirea funcţiei ovariene cu produse externe şi atât. Însă există, acum, reproducerea asistată şi femeile chiar îşi pot conserva ovocitele.

C.S.Î.D.: Spuneaţi ceva că au încercat chinezii cu celule stem ?

C.N.: Nu sunt încă studii care să aducă o speranţa sau o certitudine în această direcţie. Evident că lucrurile vor evolua, medicina evoluează extraordinar de repede.

Menopauza: cum facem faţă simptomelor

C.S.Î.D.: Am intrat la menopauza. Care sunt neajunsurile? Ştim că există bufeurile şi creşterea în greutate. Cum putem să le facem faţă?

C.N.: Din păcate momentul menopauzei este unul dificl şi este definit ca absenţa sângerării mensturale timp de 1 an. Însă, înainte de acest moment definitiv, sunt nişte ani care defines perimenopauza în care femeia are nişte modificări: uşoară creştere în greutate, are bufeuri nocturne, tulburare de dispoziţie sau de memorie, scăderea capacităţii de concentrare. Aceste lucruri care sunt şi mai severe după instalarea menopauzei. Pe lângă asta este şi creştera frecvenţei sindromului metabolic cu creştera colesterului din lipsa estrogenilor. Astfel încât femeile care înainte de menopauză sunt apărate de estrogeni, de efectul cardiovascular, deci sunt în altă categorie de risc comparativ cu bărbaţii de aceeaşi vârstă, la 5 ani după menopauză ajung la acelaşi nivel de risc ca bărbaţii de aceeaşi vârstă.

Este un sindrom genitourinar, în care se modifică statica vezicală, se produce uscarea şi scăderea secreţiei vaginale, scăderea de libidou, creşte frecvenţa infecţiilor urinare. Toate acestea împreună cu bufeurile, cu modificarea greutăţii şi schimbarea distribuţiei adipoase, pentru că după intrarea la menopauză începem să punem nu pe şolduri şi sâni, ci pe burtă exact ca bărbaţii. Toate aceste lucruri contribuie, ireversibil, la modificarea calităţii vieţii.

C.S.Î.D.: Ce putem să facem, cum putem să ameliorăm ?
C.N: Putem să mai prelungim aportul de estrogen cu estrogen fie administraţi pe piele, fie oral, fie cu anumite produse “estrogen like” sau FitoEstrogen şi cu anumite geluri şi anumite ovule pentru disfuncţia genitală. Se recomandă 5 ani de la instalarea menopauzei, la pacientele fără risc. Aici vorbim de două categorii de risc: riscul de cancer de sân care s-a constat că nu e atât de grav la pacientele care primesc subsituţie.

Practic din 1000 de femei care primesc versus 1000 care nu primesc (ştim că frecevenţa este de 12% adică 1 din 8 femei face cancer de sân) în grupul femeilor care au primit estrogen 3 în plus au făcut cancer, deci 3 la 1000 nu e foarte mult. Însă ce a făcut prohibit, într-o anumită limită, tratamentul estroprogestativ, a fost accidentul vascular, deci tulburările de coagulare pe care tratamentul cu estrogen le induce. Şi aici trebuie să vedem foarte clar şi să îi explicăm pacientei la ce se expune. Şi să avem în vedere antedecentele personale şi antecedentele familale, şi cu toate să coroborăm şi să îi oferim pacientei cea mai bună soluţie. Dacă au hipertesiune mare au contraindicaţie relativă, dacă au trombofilită, respectiv un accident trombotic la nivelul picioarelor, ele au contraindicaţie absolută. Nu oricine poate să beneficieze. Dar majortiatea femeilor pot să primească estroprogestative.

C.S.Î.D.: În afară de suplimentarea hormonală, noi ce putem face pentru a ameliora simpotmele ?

C.N.: Să nu uităm de osteoporoză pentru că femeile la menopauză pierd un hormon care formează os. În aceste condiţii, femeii la menopauza îi rămân doar aportul de vitamina D, tratamentul de osteoporoză (dacă are) şi sportul. Gimnastica s-a dovedit că reduce frecvenţa bufeurilor. Deci astfel menţinem şi greutatea, controlăm dislipidemia şi ajutăm şi partea cu osul. Un sport moderat. Dacă până la menopauză nu s-a efectuat niciun sport, este foarte greu să se apuce de sport la menopauză de un sport de anduranţă, dar sunt tot felul de sporturi mai uşoare care menţin condiţia fizică şi sănătatea.

Menopauza: alimente recomandate

C.S.Î.D: Alimentaţia cum ar trebui să fie?

C.N.: Sunt studii care spun că femeile care mănâncă mai multă carne şi mai multe produse cu gluten intră mai devreme la menopauză. Şi asiaticele care mănâncă mai puţine produse din această categorie au o durată de viaţă a ovulelor mai lungă. Acum studiile nu sunt atât de largi şi atât de precise pentru a face o regulă. Şi acum nutriţia e în mare vogă, cu siguranţă sunt lucruri care ne pot ajuta. Din păcate, în cultura noastră alimentară, partea cu fitoestrogenii şi cu fructele de mare apare mai puţin, mâncăm mai multă carne, dar încet- încet generaţiile următoare se vor obişnui cu globalizarea şi cu o dietă globalizată.

C.S.Î.D.: Şi vor încerca să mănânce mai mulţi fitoestrogeni să îi introducă în alimentaţie şi astfel să suplinească în mod natural lipsa estrogenului.

C.N.: Din acest motiv şi a faptului că mănâncă produse din soia, asiaticele nu au bufeuri. Populaţia asiatică nu suferă de bufeuri ca cea caucaziană. Soia este importantă pentru că are fitoestrogeni.

Menopauza şi osteoporoza

C.S.Î.D.: Am vorbit de osteoporoză. Suplimentarea cu vitamina D este o altă modă în care se spune că e important pentru femei la ciclu sau în apropierea menopauzei să introducă vitamina D în alimentaţie. Care este părerea dumneavoastră ?

C.N.: S-a realizat un studiu care arată că peste 85% din femeile din România au deficit. Este un procent foarte mare. Deşi nu vorbim aici doar despre femei, această situaţie apare atât la bărbaţi cât şi la copii. Din cauza faptului că nu avem nimic aditivat cu vitamina D, cum sunt produsele lactale şi că ne apărăm de soare cu creme de protecţie care reduc foarte mult formarea de vitamin D din piele. Nu mâncăm peşte gras pentru că nu avem cultura lui. Deci în primul rând au nevoie copiii în creştere, gravidele şi persoanele vârstnice şi în general femeile după menopauză. Ar trebui să ne gândim serios la introducerea vitaminei D pentru că are efecte şi roluri deosebite, nu numai asupra osului şi asupra masei musculare şi în prevenţia anumitor tipuri de cancer. Modelează sistemul imunitar.

C.S.Î.D.: Aţi spus de peşte gras. Ştiu persoane care în apropierea menopauzei s-au apucat să ţină dieta ketogenică, să mănânce cât mai multe grăsimi sănătoase. Au un rol aceste grăsimi?

C.N.: Au un rol, pentru că ele conţin mai multe grăsimi bune însă dietă ketogenică încarcă foarte mult funcţia renală. Deci fiecare lucru trebuie privit cu circumspecţie pentru că este o dietă dezechilibrată din punctul meu de vedere.

C.S.Î.D: Care ar fi cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le ştie femeile aflate la menopauză pentru a se bucura în continuare de viaţa lor?

C.N.: Sportul. Grăsimile sănătoase. Să nu ezite să se adreseze medicului ginecolog, endocrinology sau medic de familie, despre problemele intime pe care le au şi despre care majoritatea nu vorbesc. Numai 25% dintre femei vorbesc în cabinet de tulburări de menopauză. Şi în general, este mai mult de o treime din viaţă pe care o trăim fără estrogen şi trebuie să o acceptăm şi să încercăm să reducem efectele deficitului de estrogen. Pentru că, oricum, la un moment dat, lucrurile scad în intensitate. Pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul instalării menopauzei.