Micii cu muștar, o bombă cu ceas pentru sănătatea ficatului și a inimii

Micii cu muștar, alături de pâine sau cartofi prăjiți, plus nelipsita bere de după masă, sunt o bombă cu ceas pentru inimă și ficat. Abundența de sare, grăsimi, carbohidrați și aditivi de tot felul suprasolicită toate organele. Dacă ai un obicei din a consuma astfel de alimente frecvent, drumul la medic s-ar putea să fie necesar curând. 

Micii cu muștar sunt preferați de mulți români, fie că vorbim de ziua de 1 Mai, sărbători religioase, zile aniversare sau mini-concedii petrecute la iarbă verde. Problema este că alimentele de acest tip sunt foarte bogate în grăsimi și sare, care cresc nivelul colesterolului și riscul de hipertensiune sau ficat gras.

O singură felie de pâine neagră, un mic și un pic de muștar pot conține și 21 de aditivi alimentari. Totodată, consumăm aproape 8 grame de sare la 100 de grame de produs. Asta în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății recomandă maximum 5 grame de sare pe zi.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Câte calorii au micii și câți aditivi conțin

Micii cu muștar și pâinea neagră sunt departe de ceea ce preparau bunicii și străbunicii noștri. Asta pentru că actualele produse sunt pline de aditivi alimentari și de sare, adăugate în cantități industriale, „ca să dea gust”.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor InfoCons a realizat studii asupra micilor identificați pe piață (în total, 30 de tipuri de produse). Au fost, de asemenea, studiate 24 de produse tip pâine neagră și 29 de tipuri de muștar.

S-a constatat că toate produsele conțineau cantități mari de E-uri și de sare. Potrivit InfoCons, o singură felie de pâine neagră, un mic și o linguriță de muștar conțin nu mai puțin de 21 de E-uri.

Multe dintre acestea se pot regăsi și în alte produse pe care le consumăm de-a lungul zilei. Astfel încât putem ajunge să consumăm același aditiv de 3-4 ori pe zi. Cantitatea de sare din aceste produse se poate situa între 2,97 și 7,8 grame la 100 de grame de produs. Asta în condițiile în care cantitatea de sare recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății este de 5 grame pe zi, precizează reprezentanții asociației.

Din punctul de vedere al valorii energetice, micii conțin între 147 și 293 de kilocalorii la suta de grame de produs, în funcție de producător. 91,2% dintre produsele analizate au menționat pe etichetă valoarea energetică.

Iar cantitatea de grăsime variază, de asemenea, între 6,76 și 30 de grame la 100 de grame de produs.

Un singur mic asigură 36,96% din doza zilnică recomandată de sare

Din punctul de vedere al conținutului de sare, rezultatele au arătat că un singur mic asigură 36,96% din doza zilnică recomandată de sare. Altfel spus, 52% din cantitatea zilnică de sare recomandată unui adult este consumată doar din ingerarea a 100 de grame de mici.

Din punctul de vedere al conținutului de carne, 29,41% dintre produsele analizate nu au specificat pe etichetă cantitatea de carne din compoziție.

Cât privește aditivii folosiți în compoziția micilor, numărul acestora este de 4, dintre care cei mai folosiți sunt:

• Bicarbonat de sodiu (E500), regăsit în 23 de produse
• Acid ascorbic (E300), regăsit în 10 produse
• Ascorbat de sodiu (E301), regăsit în 7 produse
• Acetat de sodiu (E262), regăsit în 6 produse

Din punctul de vedere al alergenilor, 23,25% dintre produsele analizate au menționat pe etichetă alergenii utilizați, aceștia fiind soia, muștarul, țelina, grâul (glutenul), laptele și ouăle.

În concluzie, înainte de a cumpăra mici „la caserolă”, gata ambalați, pentru a-i prepara acasă, la grătarul din curte, trebuie să citim eticheta, ca să știm ce mâncăm.

Micul românesc a ajuns pe masa Uniunii Europene pentru derogare din punctul de vedere al rețetei. Oare rețeta istoricului mic conținea atâția aditivi, atâtea E-uri și atâta cantitate de sare? Dacă tot ne hotărâm să nu întrerupem tradiția micului, măcar să citim eticheta și să alegem ceea ce ne dorim în mod real, adică un mic adevărat, este îndemnul lansat de Sorin Mierlea, președintele InfoCons.

Muștarul, coctail de aditivi, carbohidrați și sare

Chiar dacă există și sortimente de muștar fără aditivi alimentari, putem cu ușurință identifica până la 9 E-uri într-un singur produs, printre care:

• E100 (Curcumină)
• E101 (Riboflavină)
• E160a (Betacaroten)
• E202 (Sorbat de potasiu)
• E211 (Benzoat de sodiu)
• E220 (Dioxid de sulf)
• E228 (Sulfit acid de potasiu)
• E260 (Acid acetic)
• E330 (Acid citric)
• E412 (Guma guar)
• E415 (Guma xantan)
• E950 (Acesulfam K)
• E952 (Ciclamat de sodiu)
• E954 (Zaharină)
• E1440 (Amidon modificat)

ATENTIE! Alimentele care conțin aditivii E101, E160, E202, E211, E220, E228, E260, E950, E952 sau E954 nu pot fi folosite în alimentația copiilor.

Dar nu numai aditivilor trebuie să le acordăm atenție! Tot la fel de important este conținutul de carbohidrați, care poate depăși 17 grame la 100 de grame, sau conținutul de sare, care poate ajunge la 3,5 grame la 100 de grame.

Pâinea neagră, plină de aditivi

Studiul InfoCons a vizat 24 produse din acest tip ce se găsesc pe rafturile magazinelor de la noi din țară. Doar unul din 3 produse analizate nu avea aditivi alimentari pe etichetă. Cam un sfert dintre produsele incluse în acest studiu aveau chiar și 4 sau 6 aditivi.

Un sandviș cu astfel de pâine în care adaugi produse procesate din carne și brânză topită ridică și la 15 E-uri aportul de chimicale la o simplă gustare.

Din punct de vedere al E-urilor (aditivilor alimentari), produsele examinate au conţinut între zero şi 6 E-uri. Mai detaliat, 37,5% dintre produsele studiate nu au avut niciun E în componenţa lor, circa 32% aveau între 1 şi 3 E-uri, iar diferenţa de circa 25% aveau între 4 şi 6 aditivi.

Cele mai „populare” E-uri în produsele studiate au fost:

• E300 (acidul ascorbic)
• E200 (acid ascorbic)
• E170 (carbonat de calciu)
• E270 (acid lactic)
• E262 (acetat de sodiu)
• E330 (acid citric)
• E282 (propionat de calciu)
• E263 (acetat de calciu)
• E471 (mono şi digliceride)
• E472 (esteri ai mono şi digliceridelor)
• E920 (cisteină)

Berea cu arome dăunează grav ficatului

Specialiştii avertizează că aceste băuturi ar trebui evitate sau consumate cu moderație din cauza ingredientelor nu tocmai naturale care se regăsesc în compoziţie.

Berea cu arome de fructe conţine o cantitate mare de zaharuri şi îndulcitori, combinaţie care cu siguranță va suprasolicita ficatul, existând chiar riscul de apariţie a steatozei hepatice (ficat gras).

Apoi, există falsa impresie că berea cu fructe ar hidrata, lucru complet fals în opinia experţilor. Berea este o băutură care conţine alcool. Iar alcoolul, din contră, duce la deshidratare prin eliminare frecventă de urină, deci şi eliminarea apei din organism.

Nu este de neglijat nici conţinutul caloric al berii cu fructe. La 100 ml de bere cu aromă aduci aproximativ 43 de calorii în organism. Ceea ce înseamnă că o sticlă de 500 de ml îţi va face „cadou” aproape peste 215 calorii, cam cât un mic dejun copios.

Şi  ştim bine că nimeni nu se opreşte la o sticlă cu bere atunci când iese cu prietenii…

Îndulcitorii și aditivii din bere cresc glicemia și duc la dureri de stomac

Un alt motiv pentru care ar trebui să eviți berea cu fructe este conţinutul mare de zaharoză, glucoză şi fructoză.

Aceste substanţe care au un indice glicemic extrem de ridicat, favorizând oscilaţii ale nivelului de zahăr în sânge, care pot creşte riscul de diabet şi afecţiuni cardiovasculare.

Aspartamul şi acesulfamul K sunt îndulcitori care se regăsesc pe eticheta și în compozitia unor astfel de beri aromate. Aceşti îndulcitori artificiali influenţează însă activitatea cerebrală, creând senzaţia de dependenţă.

Intrând în acest cerc vicios, există un risc crescut de apariţie a obezităţii, pe lângă diverse forme de cancer. Iar de apariţia obezităţii se fac vinovate şi siropurile de dextroză, glucoză sau fructoză, folosite pentru îndulcirea acestor băuturi şi care perturbă mecanismul foame-saţietate.

Şi digestia are de suferit în urma consumului de bere cu arome. Corectorii de aciditate, acidifianţii şi coloranţii pot provoca senzaţii de vomă, colici abdominale şi balonare.

Pentru a vă face o idee cam ce conţine cap-coadă o bere cu lămâie şi mentă de exemplu, iată ce am regăsit pe eticheta unei sticle:

• 90% bere (apă, malţ din orz, sirop de dextroză)
• 10% băutură răcoritoare cu suc de lime şi extract de mentă (apă, zahăr, suc de lime din concentrat 1% suc de lămâie din concentrat, extract de mentă 0,002%, aromă naturală de lime cu alte arome naturale, acidifiant acid citric, antioxidant acid ascorbic, colorant verde natural CI5, îndulcitori), 4% alcool

Prin urmare, citiţi întotdeauna eticheta produsului şi evitaţi, pe cât posibil, ingredientele mai sus menţionate.