Cifrele studiilor despre migrena ne dau ameteli: in Franta afecteaza 12 % din populatia activa, adica intre 6 si 7 milioane de persoane, si 15% din populatia Angliei. Numarul femeilor care sufera de migrene este, in medie, de trei ori mai mare decat cel a barbatilor.
Migrena afecteaza persoane de toate varstele, dar mai ales pe cele intre 20 si 50 de ani. Deseori i se pune gresit eticheta de „simpla durere de cap”. Cum stim insa ca avem de-a face cu o migrena si nu cu o banala durere? Migrena este, de obicei, insotita de greata, varsaturi, sensibilitate la lumina si la zgomote. Cefaleea are cel putin una dintre aceste caracteristici: este unilaterala, pulsatila, moderata sau severa, agravata de activitatile de rutina.
Durata medie a migrenei este cuprinsa intre 4 si 72 de ore (fara tratament), iar frecventa variaza intre una pe zi sau una pe an, dar cea medie este de 13 crize anual. In cazul unei persoane din cinci care sufera de migrena, criza este precedata si de manifestari neurologice – vorbim in acest caz despre migrena cu aura – tulburari de vedere (vad lumini scanteietoare, zig-zaguri luminoase, vad totul in ceata sau cand si cand pete negre), tulburari senzitive (intepaturi la nivelul membrelor sau al fetei). Durata fiecaruia dintre aceste simptome se incadreaza intre 4 minute si o ora.
Clasificarea migrenelor
Exista doua categorii predominante de migrene: migrena comuna – aceasta se manifesta printr-o durere intensa de cap, localizata de regula pe o singura parte, lipsa poftei de mancare, stare de greata, varsaturi, constipatie sau diaree. De asemenea, cei afectati pot avea o sensibilitate la miros, lumina sau zgomot. Durerea este agravata de miscare, asa ca indivizii afectati trebuie sa se odihneasca intr-o camera linistita si intunecoasa. Acest tip de migrena afecteaza noua din zece bolnavi.
Cea de-a doua categorie este migrena cu aura sau migrena clasica, despre simptomele careia am vorbit. In categoria alte tipuri de migrena, intra migrena abdominala care ii afecteaza in special pe copii si se manifesta prin atacuri de dureri abdominale care se tot repeta timp de cateva ore. Durerea poate fi insotita de greata, varsaturi si de manifestarile neurologice din cazul migrenei cu aura, dar de obicei capul doare foarte putin sau chiar deloc. In majoritatea cazurilor, aceasta migrena abdominala a micutului se va transforma in migrena comuna la adolescenta.
Migrena hormonala – in cazul femeilor, migrena este deseori legata de modificarile hormonale. Foarte multe femei spun ca au experimentat prima migrena chiar in anul in care au avut si prima menstruatie. Se pare ca aceste crize de migrena se produc mai ales in preajma menstruatiei, dar adevarata migrena hormonala se produce cu doua zile inainte sau dupa prima zi a unui ciclu menstrual si numai atunci. Factorii hormonali sunt principalul declansator al migrenei, iar criza poate fi prevenita daca alti factori de risc sunt evitati in timpul menstruatiei.
La capitolul forme rare de migrene trecem migrena hemiplegica (este o forma foarte rara determinata de o anomalie genetica si are ca simptome paralizia temporara a unei parti a corpului care poate dura si cateva zile), migrena arterei bazilare (in timpul unei crize, artera bazilara, un vas de sange de la baza creierului intra in spasm si duce la proasta „aprovizionare” a creierului cu sange, iar urmarile sunt vedere dubla, lesin, pierderea cunostintei), migrena oftalmologica (durerea se concentreaza in jurul ochilor si este insotita de vedere dubla si varsaturi).
Se cauta vinovatii de migrena
Migrena apare in urma unor disfunctionalitati a sistemelor vascular si nervos. Cercetatorii spun ca atacurile sunt legate de schimbarile chimice din organism si ca, in acest proces, sunt implicate si vasele de sange si anumite celule nervoase. Mai stim si ca migrena este o „afacere” de familie. Aproximativ 80% dintre cei care sufera de migrene au si alti membri in familie care au aceasta problema.
Cam atat se cunoaste despre cauzele aparitiei migrenei. Desigur, exista nenumarate teorii, dar cauza exacta pentru care ea apare ramane inca o provocare pentru specialisti. Toti au cazut insa de acord ca au de-a face cu o maladie neurologica. Stim insa factorii de risc, cei care declanseaza si cei care agraveaza crizele, o data boala instalata.
Factori declansatori- in mai bine de jumatate de cazuri, crizele de migrena sunt declansate de probleme psihologice: o cearta, o emotie puternica, anxietate, stres. Depresia creste frecventa crizelor. Factori la fel de periculosi sunt si lipsa somnului sau somnul in exces. La fel de importanta este si alimentatia (vezi caseta). Persoanele care sufera de migrena nu tolereaza tigarile, dar acestea nu sunt considerate un factor generator de criza.
Cat despre mirosuri, lumini sau alti stimuli, e greu de spus ce rol au in privinta declansarii unei migrene. Se stie doar ca in timpul crizei pacientii nu le suporta. Numeroase persoane care sufera de migrena sunt convinse ca la originea crizelor s-ar afla si schimbarile de vreme, dar studiile nu au aratat clar acest lucru.
Factori agravanti – adica cei care pot agrava intensitatea si frecventa crizelor de migrena. In aceasta categorie se incadreaza variatiile hormonale ale ciclului menstrual, contraceptia (se pare ca pilulele imbunatatesc situatia in cazul unora, dar o inrautatesc in cazul altora), telefonul mobil (tot mai multi specialisti insista ca telefonul portabil are legatura cu durerile de cap si ii sfatuiesc pe cei care se stiu cu migrene sa fie cu bagare de seama; potrivit unui studiu, durerile de cap cresc o data cu expunerea la convorbirea la mobil si afecteaza aproximativ 65% dintre utilizatorii care il folosesc mai mult de o ora pe zi).