Monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19, din perspectiva medicilor de familie

„Monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19 este cronofagă și energofagă, fără a mai discuta despre acuratețea informațiilor oferite de pacienții speriați de varianta mersului la spital, unde îi «omoară cu zile».” Așa își descrie un medic de familie experiența cu monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19.

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat medicilor de familie să descrie în câteva fraze cât de solicitantă consideră că este monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19, atât din punct de vedere clinic, cât și al impactului psihologic asupra medicului.

Monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19

Redăm mai jos o parte din răspunsurile primite de la medicii de familie referitoare la monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19.

Recomandări

Dieta pentru imunitate care te ajută să treci mai ușor peste infecția cu noul coronavirus

Simt că nu mai am viață personală absolut deloc

Dr. C.M.V., medic de familie, București

Monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19 este una dintre cele mai solicitante activități desfășurate la cabinet, mai ales din punct de vedere psihic. Trebuie să vorbești cu toți pacienții zilnic sau de mai multe ori pe zi, ei sunt stresați, nu știu dacă sunt întotdeauna sinceri în descrierea simptomelor, asta ca să nu ajungă la spital.

Eu fac monitorizările pacienților chiar dacă nu am încheiat contractul de monitorizare cu CASMB și simt că nu mai am viață personală absolut deloc, vorbesc cu pacienții dimineața, seara, în weekend, nu cred că asta este o viață normală pentru un medic.

Dr. F.L., medic de familie, jud. Arad

Este poate cea mai stresantă și mai solicitantă formă de a practica profesia de medic. Și cea care ne expune cel mai mult malpraxisului. Tratăm pe baza unor aprecieri subiective ale pacienților o boală care poate fi cumplită. Cine a fost acolo știe ce vorbesc. Nu știu cum s-ar putea rezolva această situație.

Ne asumăm riscul unei posibile agravări în lipsa unui tratament mai complex

Dr. A.M., medic de familie, București

Monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19 este foarte solicitantă atât din punctul de vedere al timpului consumat (în cea mai mare parte în afara programului), cât și (mai ales) din punctul de vedere al consumului psihic. În primul rând este o discuție telefonică cu un pacient care își poate minimaliza suferința sau o poate exagera. Ambele situații pot duce la decizii greșite.

În al doilea rând, noi prescriem un tratament simptomatic, dar ne asumăm riscul unei posibile agravări în lipsa unui tratament mai complex. De asemenea, este dificil de gestionat anxietatea pacientului. Uneori am câte 5-6 apeluri și tot atâtea mesaje într-o zi de la un singur pacient. Și sunt în medie 10 pacienți de monitorizat pe zi.

Dr. A.G., medic de familie, jud. Argeș

Monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19 este, pentru mine, una dintre cele mai solicitante activități. Este consumatoare de timp. În unele zile vorbesc cu o parte dintre pacienți de 4-5 ori.

Dar mai dificil este cu nesiguranță:

• pacientul și-a măsurat corect temperatura, tensiunea arterială, saturația în oxigen?
• îmi descrie cu sinceritate simptomele? (unii minimalizează simptomele, de teamă să nu-i trimit la spital!)
• respectă indicațiile mele sau ia tot felul de medicamente, cum a auzit el din diverse surse ?
• am apreciat corect forma de boală?
• e bună decizia mea de a recomanda tratamentul la domiciliu?
• pot eu să apreciez severitatea bolii fără analize, radiografie?

Nu am dormit multe nopți din cauza nesiguranței legate de pacienții bolnavi de COVID!

Pacienții sunt speriați de varianta mersului la spital, unde „îi omoară cu zile”

Dr. L.C., medic de familie, jud. Timiș

Monitorizarea la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19 este cronofagă și energofagă, fără a mai discuta despre acuratețea informațiilor oferite de pacienții speriați de varianta mersului la spital, unde „îi omoară cu zile”. Mă simt oarecum norocoasă să am un rezident în an terminal lângă mine, un medic tânăr, dar foarte bun din punct de vedere profesional, care preia o mare parte a activități. Săptămâna trecută a ținut el legătura cu pacienții cu simptome ușoare, dar pot să vă spun că asta a însemnat să stea cu ei pe telefon aproximativ 3-4 ore pe zi.

Am în prezent aproape 40 de pacienți pozitivi. Mă întreb, dacă nu ar fi fost el, cum ar fi trebuit să procedez? Probabil, după orele de cabinet, unde telefoanele sună mai rău ca la dispeceratul 112, aș fi rămas acele ore în plus la cabinet.

Nu consider că e normal să avem o asemenea uzură și responsabilitate fără o recunoaștere pe măsură a sacrificiilor pe care le facem în această specialitate.

Dr. A.N.D., medic de familie, București

Eu prefer să-mi monitorizez pacienții SARS-CoV-2 pozitivi și nu numai. Mi se pare normal și e datoria mea ca medicul lor de familie să mă interesez de starea lor de sănătate, să-i încurajez și să fac tot posibilul pentru ca ei să nu ajungă în spitale, să aglomereze spitalele degeaba și să se mai întoarcă și cu altele de acolo. Știu, e cam stresant, dar noroc că am avut cazuri ușoare și medii până acum și am reușit să-i scot la liman.

Am avut nopți nedormite de grija unor pacienți la risc care refuzau cu obstinație internarea

Dr. C.L., medic de familie, jud. Bacău

Monitorizarea pacienților SARS-CoV-2 pozitivi este foarte stresantă, în primul rând de teama malpraxisului. Nici unul din pacienții pe care i-am monitorizat până în prezent nu a beneficiat de investigații paraclinice și de consultul unui medic care să-l încadreze în forma ușoară.

Practic, asistenta medicală de pe ambulanță care a recoltat proba pentru test RT-PCR sau a efectuat testul rapid recomandă îngrijirea de către medicul de familie (eventual recomandă pacientului să ceară de la medicul de familie azitromicină sau, mai la modă, dexametazonă ori anticoagulante). Este inacceptabil, având în vedere evoluția cameleonică și imprevizibilă a acestei boli.

Ca atare, nu-mi rămâne decât să mă bazez pe o anamneză minuțioasă și insistentă și pe faptul că îmi cunosc pacienții de peste 20 de ani. Dar am avut nopți nedormite de grija unor pacienți la risc, care refuzau cu obstinație internarea sau pentru care nu s-a găsit loc.

Dr. R.Z., medic de familie, București

Am monitorizat peste 100 de pacienți împreună cu asistenta. Îi luăm în evidență și ca pacienți suspecți până se confirmă sau infirmă infecția în urma testării RT-PCR sau, mai nou, cu test rapid antigen. La primul telefon după confirmare vorbesc eu cu pacienții. Verific simptomele, dacă există și alte boli despre care poate nu știu, în special la pacienții care au tot mers de câțiva ani doar în clinicile private cu abonamentele de la locul de muncă. Le recomand tratament conform simptomelor.

Le explic riscurile, le ofer toate informațiile necesare, le răspund la întrebări și îi liniștesc dacă sunt speriați. Apoi stabilim cum să continuăm monitorizarea. Dacă sunt de acord să îi sunăm, continuă să îi sune asistenta și preiau eu doar când apar modificări sau dacă pacienții solicită să îi consult eu iar. Este foarte greu pentru amândouă.

Monitorizarea pacienților bolnavi de COVID-19 a venit fără nicio pregătire peste activitatea noastră care deja era foarte solicitantă. Stăm frecvent peste program și avem mereu sentimentul că am uitat să facem ceva, să sunăm pe cineva, să răspundem unui pacient care ne-a trimis un mesaj.

Numărul real de pacienți bolnavi de COVID-19 la domiciliu, cel puțin în București, este dublu

Dr. C.M., medic de familie, București

Activitatea de monitorizare a pacienților bolnavi de COVID-19 este solicitantă și pentru mine din mai multe motive.

Fiecare pacient aflat în izolare la domiciliu locuiește cu încă 1-4 membri de familie, care adeseori dezvoltă simptome sugestive, dar refuză să solicite confirmarea prin testare RT-PCR pentru că beneficiază de aceeași monitorizare atentă și optimizare a schemei de tratament din partea mea ca medic de familie.

Practic noi, medicii de familie, monitorizăm tot ceea ce înseamnă izolat la domiciliu, cazul confirmat COVID și persoanele aflate în carantină. Părerea mea este că numărul real de pacienți bolnavi de COVID-19 la domiciliu, cel puțin în București, este dublu (mulți dintre pacienții mei au teste rapide, se testează la domiciliu la un moment dat pe perioada carantinării de 14 zile).

Sunt dificil de monitorizat cei care locuiesc singuri, pentru că dezvoltă anxietate, frustrare și pe mine m-au bombardat cu mesaje pe whatsapp, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă.

Sunt dificil de monitorizat și cei care locuiesc în casă/vilă 2-3 generații pentru că, repet, uneori jumătate din casă sunt confirmați COVID pozitiv, restul nu au niciun avantaj dacă solicită confirmarea prin 112/DSP și toți îmi spun același lucru: că nu vor să meargă la spital, preferă doar monitorizarea efectuată de mine, medicul lor de familie, care cunosc istoricul lor medical și comorbiditățile preexistente.

Mă regăsesc în mesajele colegilor mei: monitorizarea pacienților bolnavi de COVID-19 înseamnă dispariția liniei de separare dintre timpul profesional și timpul personal, pacienții trimit mesaj sau sună la orice oră, dimineața, la prânz, seara, fie că e zi lucrătoare, sărbătoare legală sau weekend.

Recunosc că nu mă lasă sufletul să nu le răspund, dar asta nu înseamnă că trebuie noi, medicii de familie, să acceptăm această atitudine a celor de la CASMB sau DSPB de a ne pasa permanent din responsabilitățile față de pacienți.

Două treimi dintre medicii de familie din România doresc să administreze vaccinul împotriva COVID-19 în cabinet

Potrivit unui sondaj FNPMF realizat în perioada 1-15 februarie 2021 în mediul online, aproape două treimi dintre medicii de familie din România doresc să administreze vaccinul împotriva COVID-19 în cabinetele de medicină de familie, similar vaccinării antigripale anuale și celorlalte tipuri de vaccin din Programul Național de Imunizare.

De altfel, și numeroși pacienți își întreabă medicii de familie când se vor putea vaccina în cabinet, unde s-au vaccinat și antigripal.