Nu sta mult timp la soare dacă ai hipertensiune arterială! De ce crește tensiunea și semne că ai probleme cu inima

Peste 62% din totalul deceselor din România sunt atribuite bolilor cardiovasculare – principala cauză: hipertensiune arterială. Hipertensiunea arterială este o afecțiune caracterizată de prezența constantă a unor valori crescute ale tensiunii arteriale (TA) peste valoarea de 140/90mmHg.

În perioada verii, factori externi precum căldura și expunerea la soare pot amplifica aceste riscuri și pot afecta negativ pacienții cu hipertensiune arterială. Prin urmare, este important ca aceștia să ia măsuri de precauție pentru a-și menține tensiunea arterială sub control și a-și proteja sănătatea.

Aflăm ce anume crește riscul de hipertensiune arterială, care sunt simptomele, dar și pericolele la care sunt expuși pacienții în timpul verii de la dr. Valentin Leica, medic specialist cardiologie și medicină internă.

Recomandări

Semnul de pe față care îți arată că stai prost cu inima

Riscurile unui infarct „dus pe picioare”. Semnele pe care să nu le ignori

Cum îți dai seama că ai hipertensiune arterială: simptome

Hipertensiunea arterială nu dă simptome decât foarte târziu, când apar complicaţii, motiv pentru care mai este numită şi „ucigaşul silenţios”. Prin urmare, singura metodă sigură de a afla dacă suferi de această problemă de sănătate este măsurarea periodică a tensiunii arteriale.

Tensiunea arterială ideală este sub valoarea de 120/ 80 mmHg. Valorile peste 140/ 90 mmHg indică hipertensiune, iar cele sub 90 / 60 mmHg hipotensiune.

Iată care sunt posibilele simptome ale tensiunii crescute:

• dureri de cap puternice (în special cefalee)
• sângerare nazală (epistaxis)
• amețeli
• înroșirea feței
• oboseală
• somnolență
• greață
• vărsături
• dificultăți de respirație (dispnee)
• stare de neliniște
• tinitus (țiuit în urechi)
• transpirație abundentă
• confuzie
• dezorientare
• insomnie

De ce crește tensiunea: factori de risc

Hipertensiunea arterială reprezintă o afecțiune în care presiunea sângelui exercitată asupra pereților arterelor este mai mare decât nivelul normal. Aceasta poate fi clasificată în două categorii principale: hipertensiune arterială primară (esențială) și hipertensiune arterială secundară.

Hipertensiunea arterială primară este cea mai comună formă și nu are o cauză identificabilă. Pe de altă parte, hipertensiunea arterială secundară este cauzată de anumite afecțiuni medicale precum afecțiuni renale, tulburări endocrine sau utilizarea anumitor medicamente.

Factorii determinanți ai hipertensiunii arteriale includ:

• vârsta înaintată (peste 60 de ani)
• antecedentele familiale de hipertensiune arterială, care pot crește riscul dezvoltării acestei afecțiuni
• alimentația necorespunzătoare (consum excesiv de sare și grăsimi saturate – fast-food, prăjelile, semipreparatele, supa /tăițeii instant, prăjiturile, produsele de patiserie, chipsuri, covrigei, alune etc.)
• sedentarismul (activitatea fizică ajută la reducerea procentului de grăsime corporală și, implicit, a riscului de hipertensiune – încearcă să faci jogging, înot, mers pe jos, bicicletă, canotaj, drumeții, orice îți face plăcere)
• excesul de greutate (kilogramele în plus și grăsimea pun o presiune suplimentară pe vasele de sânge, crescând astfel riscul de hipertensiune)
• consumul excesiv de cafea și alcool (cofeina crește tensiunea arterială, la fel și alcoolul – ai grijă și la ceaiurile care conțin în mod natural cofeină, cum ar fi ceaiul verde sau cel negru)
• fumatul – favorizează acumularea de grăsime și întărirea acesteia pe vasele de sânge, ceea ce duce la hipertensiune

Tensiunea arterială a unei persoane poate fi influențată și de stres (stresul determină producția în exces de cortizol și alte substanțe care afectează buna funcționare a organismului, inclusiv tensiunea arterială), dar și de alte afecțiuni medicale, precum boala renală cronică, diabetul zaharat sau problemele tiroidiene.

Nu sta mult timp la soare dacă ai hipertensiune

Vara poate fi o perioadă periculoasă pentru pacienții cu hipertensiune arterială din cauza factorilor de mediu specifici. Temperaturile ridicate și expunerea la soare pot avea un impact negativ asupra tensiunii arteriale.

Astfel, expunerea la temperaturi ridicate poate duce la o creștere a transpirației și, prin urmare, la deshidratare. Aceasta poate determina scăderea volumului de sânge și creșterea tensiunii arteriale.

Totodată, trebuie menționat că dacă în mod normal expunerea prelungită la soare poate determina vasodilatație și, în consecință, o scădere a tensiunii arteriale, pentru pacienții cu hipertensiune arterială, reacția organismului poate fi diferită și poate duce la o creștere a tensiunii arteriale.

Astfel, cu atât mai important este pe perioada verii pentru pacienții cu hipertensiune arterială să bea suficiente lichide pentru a preveni deshidratarea și a menține volumul de sânge adecvat, dar și să evite expunerea prelungită la soare.

Pacienții ar trebui să opteze pentru activități fizice moderate și să evite antrenamentele solicitante în timpul zilelor caniculare și este obligatoriu să ia medicamentele prescrise de medicul curant și să respecte programul de administrare.

În cazul declanșării unei crize hipertensive este necesar ca pacientul să solicite ajutor medical de urgență!