Colina este un nutrient vital care se regăseşte în ouă, carne şi lactate însă cercetătorii au descoperit că foarte multe persoane nu consumă destulă. Veganii şi vegetaienii sunt cei mai predispuşi la un nivel scăzut de colină, însă experţii menţionează că dietele lor pot fi îmbunătăţite cu ajutorul suplimentelor.
Aşadar, nutrientul principal pe care nu-l asimilăm în de-ajuns? Colina. Prezentă în ouă, carne şi produse lactate, colina a fost recunoscută de Institutul de Medicină ca un nutrient esenţial în 1998. În ultimii 21 de ani, insitutul a recomandat ca doză zilnică necesară de colină 550 de miliograme pentru bărbaţi şi 425 de miligrame pentru femei, valori care cresc la 450 mg în timpul sarcinii şi 550 mg pentru femeile care alăptează. Cantitatea necesară pe care trebuie să o asimilăm nu este dificil de atins având în vedere că un ou fiert are 113 mg de colină. Însă, potrivit datelor obţinute de Examinarea Naţională de Sănătate şi Nutriţie, 90% dintre copii, femei însărcinate şi adulţi nu consumă suficient.
Potrivit Institutului Naţional de Sănătate, colina este un nutrient esenţial care se regăseşte în numeroase alimente. Creierul şi sistemul nervos folosesc acest nutrient pentru a regla funcţii ca memoria, dispoziţia şi controlul muscular. De asemenea, colina este folosită pentru a forma membranele care înconjoară celulele corpului. Deşi corpul deja produce o cantitate mică de colină în ficat, trebuie să o asimilăm şi din alimentele pe care le consumăm.
Natural, colina se regăseşte în gălbenuşul de ou, în peşte (somon), carne şi produse lactate, însă cea mai bună sursă este oul, chiar şi în cazul femeilor însărcinate.
”Colina este transportată către fetus, fiind un nutrient important în dezvoltarea creierului şi a şirei spinării”, explică pentru Healthline Dr. Emma Derbyshire. ”Conceptul cum că organismul produce suficientă colină, că se adaptează este un mit. Acest nutrient este similar acizilor omega-3 care se obţin doar din alimente sau suplimente”, continuă specialistul.
În anul 1970, Asociaţia Americană a Inimii a început să recomande americanilor să reducă consumul de colesterol cu 300 mg pe zi şi să nu mănânce mai mult de trei ouă pe săptămână. În urma acestui sfat, consumul de colină a scăzut semnificativ din moment ce alimentele pe care le evitau pentru reducerea nivelului de colesterol erau cele mai bune surse de nutrienţi: ouă, lactate şi carne. În prezent, cumva acest sfat a suferit modificări, ouăle, carnea şi produsele lactate nemaifiind privite sceptic. Cu toate astea, multe persoane nu consumă necesarul zilnic de colină, iar aici vorbim de vegani şi vegetarieni. Într-adevăr, anumite legume, verdeţuri conţin colină, însă în cantităţi mici. De exemplu, 128 g de broccoli conţin 31 mg de colină.
Nutrientul a fost asociat cu o scădere a riscului în privinţa anumitori boli de sănptate, în special în privinţa afecţiunilor care au efect asupra creierului. Colina protejează împotriva declinului cognitiv, asociat cu înaintarea în vârstă. O cantitate suficientă de colină ajunsă în creier menţine neuronii sănătoşi, mărimea creierului şi previne pierderile de memorie. Cercetătorii au descoperit că schimbările de la nivelul creierului în cazul persoanelor care suferă de demenţă sau Alzheimer sunt asociate cu deficitul de colină.