Din ce în ce mai multe voci autorizate se ridică împotriva modului în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a gestionat pandemia COVID 19. Lăsând deoparte politicienii, precum Donald Trump, care a sistat finanţarea OMS până la finalizarea anchetelor demarate de autorităţile americane, sau premierul Australiei, care a declarat că ar fi indicat ca OMS să accepte criticile pentru erorile comise care au dus la reacţii întârziate şi stângace, tot mai mulţi oameni din societatea civilă, dar şi specialişti în sănătate şi politici publice pun la îndoială eficacitatea acţiunilor OMS de până acum.
Un exemplu elocvent pe care tot mai mulţi experţi îl dau este Taiwan, ţară exclusă din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aflată la graniţa cu China, care a reuşit într-un mod uimitor, să limiteze drastic răspândirea pandemiei, fără a avea acces la datele şi directivele emise de OMS. Uimitor, pentru că milioane de cetăţeni taiwanezi lucrau în China, dar sistemul de detectare, testare şi izolare din Taiwan a funcţionat, până acum, impecabil.
Pe lângă întârzierea nejustificată de a declara daca este sau nu vorba de o pandemie, mulţi au suspiciuni cu privire la transparenţa de care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat dovadă în accesul la date. Oficialii OMS sunt acuzaţi că, deşi ar fi avut date relevante despre situaţia din China, fie le-au ignorat, fie au decis să nu fie făcute publice.
De altfel, în mai multe rânduri, reprezentanţii la vârf ai OMS au fost suspectaţi de a fi mult prea toleranţi cu regimul chinez şi având o atitudine mult prea cooperantă.
Singura ţară care nu e membră a OMS este Taiwan şi este tara care a avut cele mai bune rezultate în combaterea COVID 19.
Cercetătorii taiwanezi au emis in 31 decembrie 2019 o avertizare cu privire la existenţa, în China, a unei posibile epidemii, foarte asemănătoare cu epidemia SARS din 2003.
Mai mult, Taiwan a trimis către OMS o informare în care preciza că pacienţii chinezi sunt în izolare completă, ceea ce sugerează că boala se propagă prin transmiterea de la om la om şi că este extrem de contagioasă.
Informarea, spun oficialii taiwanezi, a rămas fără răspuns, dar guvernul din Taiwan a luat măsuri în următoarele zile pentru a preveni răspândirea bolii.
Prima măsură adoptată a fost interzicerea zborurilor din şi către China. Cetăţenii identificaţi pozitiv au fost izolaţi şi monitorizaţi, iar restul populaţiei a fost sfătuită să descarce aplicaţiile care permit trasabilitatea celor infectaţi.
Taiwan a apelat la experţii care şi-au dovedit eficienţa şi în cazul epidemiei SARS din 2003, au creat centre de comandă şi control, dar a beneficiat şi de suportul populaţiei, care a fost dispusă să accepte anumite măsuri pentru a preveni răspândirea bolii.
În momentul de faţă, mai multe ţări – Italia, Franţa, Cehia, Spania au cerut ajutorul experţilor în sănătate din Taiwan în gestionarea problemelor apărute, elaborarea kiturilor de testare şi a schemelor de tratament.
Taiwanul are capacitatea de a produce 15 milioane de măşti de protecţie pe zi, ceea ce i-a permis să asigure atât nevoile interne, dar a şi donat milioane de măşti altor ţări. În timp ce China a preferat să le comercializeze.
Pe 10 aprilie, reprezentanţii OMS se arătau sceptici faţă de politica Suediei, care nu a implementat măsuri foarte drastice de distanţare socială. Peste 2000 de experţi internaţionali în sănătate avertizau că este o politică riscantă şi criticau dur guvernul ţării scandinave. În Suedia, restaurantele şi barurile au rămas deschise, la fel şi locurile de joacă şi şcolile, iar guvernul se bazează pe responsabilitatea cetăţenilor pentru ţine numărul infecţiilor sub control.
Declaraţia de acum câteva săptămâni a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţi arăta că Suedia ar trebui să crească măsurile pentru a controla răspândirea virusului, să pregătească şi să crească capacitatea sistemului de sănătate, să asigure distanţarea fizică şi să explice populaţiei de ce iau aceste măsuri”.
Suedia are 10,3 milioane de locuitori, şi a raportat, până la 30 aprilie, peste 20.000 de cazuri, cu 2.462 de decese. Un bilanţ cu mult mai mare faţă de alte ţări scandinave precum Danemarca, Norvegia, Finlanda care au implementat măsuri mai stricte.
În 30 aprilie, Organizaţia Mondială a Sănătăţi răstoarnă declaraţiile anterioare, dând Suedia drept model în lupta împotriva noului coronavirus, deşi nu a impus restricţii dure. În contextul în care, majoritatea ţărilor încă au îndoieli în privinţa ridicării măsurilor de distanţare socială.
Oficialii OMS spun că Suedia a „implementat o politică foarte puternică privind distanţarea socială, cu privire la îngrijirea şi protecţia persoanelor plasate în instituţii de îngrijire”.
Invitat prin telefon la Gândul Live, dr. Alexandru Rafila preciza, pe 21 aprilie, că relaxarea măsurilor trebuie să fie un pas bine gândit, cu plan foarte bine pus la punct. Rafila a menţionat si avertismentul ferm venit de la directorul general al OMS privind relaxarea măsurilor. „Cred că această fermitate trebuia să existe mai devreme, mai la început. Sigur, toată lumea trebuie să fie alertă şi să ridice progresiv măsurile şi etapizat încât să vadă efectele, dar, repet, nu poţi să renunţi la activitatea economică. Chestiunea asta e sinucigaşă, iar pierderile, inclusiv de vieţi omeneşti, vor fi incomparabil mai mari decât cele generate de epidemia cu noul coronavirus”, a subliniat Alexandru Rafila.