Opinia unui medic epidemiolog despre imunitatea de grup COVID-19 propusă în Anglia: „Este o glumă proastă!”

La sfârşitul săptămânii trecute, mai exact vineri, Sir Patrick Vallance, consilier al guvernului britanic în domeniul ştiinţei, a făcut o declaraţie cel puţin controversată. Într-un interviu pentru BBC Radio, el a afirmat că soluţia la pandemia de coronavirus nu este autoizolarea la domiciliu, ci crearea imunităţii de grup, prin infectarea a aproximativ 60% a populaţiei, astfel încât să se creeze imunitate la noul coronavirus. De asemenea, el propune autoizolarea doar pentru persoanele cu vârste peste 70 de ani.

La numai două zile de la această declaraţie, Matt Hancock, secretarul de stat pentru Sănătate Publică din Marea Britanie, a declarat că această propunere nu este încă transpusă într-o lege, dar, că în următoarele săptămâni, locuitorii acestei ţări care au vârsta peste 70 de ani vor fi sfătuiţi să se autoizoleze la domiciliu pentru a evita infectarea cu noul coronavirus.

Însă această directivă, dacă va deveni realitate, contravine ghidurilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care recomandă tuturor persoanelor, indiferent de vârstă, distanţarea socială şi, pe cât posibil, autoizolarea la domiciliu.

Recomandări

Dr. Simona Carniciu, diabetolog: sfaturi pentru pacienţii cu diabet în contextul coronavirus

Sunt o doctoriţă gravidă şi vreau ca toată lumea să ştie asta despre coronavirus!

La fel ca în multe alte ţări, şi Marea Britanie se confruntă cu numeroase cazuri de infecţie cu coronavirus – există până acum 1.395 de persoane infectate, 35 de decese şi 21 de persoane vindecate, potrivit hărţii întocmite de experţii de la Johns Hopkins.

Prin urmare, guvernul britanic trebuie să adopte o strategie clară în ceea ce priveşte pandemia de coronavirus şi să comunice rapid populaţiei în ce constă aceasta.

Ce presupune teoria imunităţii de turmă/de grup/comunitară

Această teorie a imunităţii de grup are la bază argumentul conform căruia riscul de reinfectare cu noul coronavirus, care poate lovi şi mai agresiv în sezonul rece al acestui an, poate fi redus dacă 60% din populaţie este infectată acum şi capătă anticorpii necesari pentru a lupta cu boala.

La o cifră de 66 de milioane de oameni care trăiesc în Anglia, Scoţia, Irlanda şi Ţara Galilor, asta înseamnă că aproximativ 40 de milioane ar trebui să se expună conştient la noul coronavirus şi să se infecteze, pentru a dobândi acea „imunitate de viitor”. Dar, având în vedere rata de mortalitate a noului coronavirus, această strategie ar putea duce la nu mai puţin de 300.000 de decese.

Mai mulţi oameni de ştiinţă s-au arătat revoltaţi de această propunere controversată şi spun că „nu este o opţiune viabilă”, deoarece ar duce la colapsul sistemului sanitar din Marea Britanie, ca urmare a numărului enorm de persoane infectate care se vor adresa serviciului medical şi care nu vor beneficia de îngrijire medicală adecvată, rezultând astfel multe decese. În schimb, ei recomandă distanţarea socială, aşa cum, de altfel, propune şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Un specialist al OMS, Anthony Costello, se arată chiar îngrijorat de propunerea controversată a oficialului britanic şi spune pe Twitter că studiile nu sunt concludente nici măcar în privinţa imunităţii de scurtă durată a persoanelor vindecate de coronavirus. „Este etic să adoptăm o politică sanitară care presupune victime sigure acum pe baza unei posibil beneficiu viitor?”, se întreabă, retoric, specialistul.

Dr. William Hanage, epidemiolog la Harvard: „Principala responsabilitate a guvernelor este să le asigure oamenilor siguranţa. Nimeni nu ar trebui să aibă iluzia falsă că poate manipula cumva acest virus”

Doctorul epidemiolog William Hanage, profesor în epidemiologie şi boli infecţioase la Universitatea Harvard, a postat în The Guardian argumentele pentru care teoria imunităţii de grup nu este validă în cazul coronavirusului.

Redăm mai jos o parte din mesajul acestuia:

„Sunt medic epidemiolog, iar când am auzit de planul Marii Britanii de a crea imunitate de grup, mi-am dat seama că este o bazaconie. Oamenii vulnerabili nu trebuie expuşi acum noului coronavirus pentru un beneficiu ipotetic pe viitor.

Gândiţi-vă aşa: casa voastră ia foc, deci, logic, chemaţi pompierii, acţionaţi pentru stingerea flăcărilor. Deşi autorităţile din Marea Britanie ştiau că epidemia de coronavirus va ajunge şi la ele în ţară şi au văzut consecinţele la alte ţări vecine, ele decid, într-un mod inexplicabil, să înteţească focul, argumentând că aşa îl vor putea controla.

Când am auzit despre strategia asta, nu mi-a venit să cred. Sunt cercetător şi predau la Disciplina Boli infecţioase şi Epidemiologie la catedra Universităţii Harvard. Colegii mei din America au crezut că e o satiră, o glumă proastă sau o bazaconie când au auzit despre asta, dar s-a dovedit că propunerea chiar a fost reală. 

Să vă explic cu argumente de ce nu este viabilă această opţiune. Strategia de dobândire a imunităţii de grup presupune infectarea conştientă cu noul coronavirus, în scopul prevenirii unei catastrofe în noul sezon rece, când coronavirusul va ataca din nou. Mare parte din populaţie prezintă un risc mic de apariţie a complicaţiilor. Vorbim aici în special de persoane cu vârsta sub 40 de ani. Aşadar, mergând pe ipoteza imunităţii de grup, cei tineri vor căpăta imunitate acum şi îi vor proteja în viitor pe toţi ceilalţi.

În cazul vaccinurilor, această strategie funcţionează. Dar de ce nu este valabilă în cazul pandemiei? Pentru că nu este un vaccin în sine, ci o pandemie care va duce la numeroase cazuri de infecţie şi, în unele situaţii, chiar la deces. Chiar dacă rata de mortalitate a COVID-19 este relativ mică, atunci când numărul cazurilor de infecţie va exploda, sistemul medical va colapsa, ca urmare a supraaglomerării spitalelor şi a lipsei de asistenţă medicală pentru pacienţii internaţi cu alte patologii cronice, severe.

Asta se întâmpla chiar dacă, să presupunem, guvernul va lua măsuri şi infecţia va afecta doar populaţia tânără, în afara riscului. La un moment dat, o parte din aceştia vor avea simptome mai grave şi vor trebui spitalizaţi, necesitând atenţie medicală.

Şi mai este, desigur, ipoteza cu autoizolarea persoanelor la risc, cu vârsta peste 70 de ani. Gândiţi-vă la toate persoanele de 20-40 de ani care lucrează în sistemul medical, care au grijă de bătrâni în centrele de îngrijire sau la domiciliu. Nu e greu de previzionat ce se va întâmpla…

În Washington, de exemplu, aproape toate decesele cauzate de COVID-19 au fost asociate cu îngrijirea la domiciliu a victimelor.

Credeţi că este fezabil să izolăm complet bătrânii timp de 4 luni sau mai mult, până când ne va lovi următorul val al coronavirusului?

Şi apropo de asta – noua lovitură a coronavirusului. Vrea să fiu bine înţeles. Astfel de „replici” ale epidemiilor există, le-am trăit şi în cazul gripei. Dar asta nu este o pandemie de gripă. Nu se aplică aceleaşi reguli.

Acest virus este capabil să pună pe pauză oraşe întregi, chiar ţări, cum este cazul Italiei. Nu cred că un medic îşi doreşte să fie pus vreodată în situaţia de a alege cine moare şi cine trăieşte.

În schimb, să luăm exemplul Coreei de Sud, care pare să ţină sub control situaţia. Acolo, măsurile au constat într-o combinaţie de distanţare socială şi monitorizare eficientă. La fel s-a întâmplat şi în Singapore, Hong Kong sau Taiwan, unde numărul de noi cazuri este în continuă scădere.

Aşadar, revin la imunitatea de grup. Politicile de sănătate publică trebuie elaborate în sensul limitării răspândirii virusului. Asta înseamnă distanţare socială, lucru de acasă, unde este posibil, închiderea şcolilor, spălatul corect pe mâini, evitarea mulţimilor, purtarea măştilor de protecţie atunci când e cazul.

Principala responsabilitate a guvernelor este să le asigure oamenilor siguranţa. Nimeni nu ar trebui să aibă iluzia falsă că poate manipula cumva acest virus, care este complet necunoscut, şi să câştige lupta. Asta nu este o tornadă, ci un uragan.

Nu intraţi în panică, dar fiţi pregătiţi. Dacă guvernul vostru nu vă ajută, trebuie să vă ajutaţi singuri!