Stresul este o componentă necesară vieţii. Fără un grad de provocare, de imbold, de incitare la acţiune, viaţa ar stagna.
Stresul devine insa o problemă când este continuu şi de intensitate mare, sau când declanşează reacţii fizice intense, persistente.
In zilele noastre se consideră că peste 80% dintre boli sunt legate de stres, de faptul ca nu reusim sa realizam un bun management al stresului.
O concentratie crescuta de cortizol in saliva de dimineata denota un nivel crescut al stresului.
Atunci cand stresul este de intensitate mare si se prelungeste in timp, concentratia crescuta de cortizol (denumit si hormonul stresului), devine extrem de daunatoare, cu actiune asupra sistemului nervos central, inhiband neurogeneza (formarea de neuroni din celulele stem produse in creier) si neuroplasticitatea (capacitatea neuronilor de a forma conexiuni). Urmeaza apoi declansarea in lant a unor efecte negative, in functie de sensibilitatea fiecarei persoane.
Cum afectează stresul diverse organe şi sisteme?
Poate cauza probleme mentale şi emoţionale, anxietate, depresie, tulburări de ritm cardiac, crize anginoase, tensiune musculară dureroasă, gastrită, ulcer gastric sau duodenal, colită ulcerativă şi colon iritabil, infertilitate, tulburări menstruale sau chiar lipsa ciclului menstrual la femei, impotenţă la bărbaţi si altele.
Efectele ne sunt semnalate de catre asa-zisii „hormoni ai fericirii”: serotonina, noradrenalina si dopamina.
Serotonina, numita si „ceasul organismului” este cea care este responsabilă de calitatea somnului şi de armonia ciclurilor veghe –somn. Primul semnal de alarmă al instalării unor efecte legate de stres, este în general lipsa unui somn odihnitor. Adormim greu, avem un somn agitat, ne trezim cu foarte mare greutate şi uneori mai epuizaţi decât înainte de a ne fi culcat. Acest lucru, generează după un timp o stare de anxietate.
Noradrenalina stabileşte nivelul energiei disponibile corpului la un moment dat şi datorită căruia ne simţim plini de energie. In situatii generatoare de stres, creste concentratia de adrenalina in sange, iar cantitatea de noradrenalină scade (ne simţim obosiţi, epuizaţi, fără vitalitate).
Dopamina reglează pragul rezistenţei la durere şi controlează centrul plăcerii din creier. In conditii de stres,cantitatea de dopamină din creier scade sub limita normală, crescând sensibilitatea la durere şi făcând ca activităţile care altă dată ne făceau plăcere, acum să ne fie indiferente.
Prima opţiune în aceste situaţii este bine să fie o terapie naturală.
Anxin este un produs fitoterapic al Laboratoarelor PlantExtrakt care îmbunătăţeşte capacitatea de relaxare şi de management al stresului cotidian. Cele 3 extracte vegetale din compoziţie (Sunătoare, Floarea patimilor şi Ceai verde), standardizate în cantitatea optimă de compuşi activi, acţionează sinergic pentru reducerea simptomelor cauzate de stări anxioase, de agitaţie, nervozitate, oboseală, iritabilitate.
Anxin reduce stresul şi anxietatea într-o manieră blândă, printr-un mecanism similar celui fiziologic, de unde şi lipsa reacţiilor adverse.
Este un produs care nu alterează funcţiile cognitive, chiar după un tratament de lungă durată. De asemenea, poate îmbunătăţi calitatea somnului în insomniile cauzate de stări anxioase.
La adulţi şi copii peste 14 ani Anxin se administrează câte o capsulă de 2 ori pe zi, înainte de masă. A doua administrare din zi se poate face seara, înainte de culcare, pentru cei care suferă de insomnie de origine nervoasă. Se recomandă cure de 4 –6 săptămâni.