(P) Ce este conjunctivita, care sunt cauzele acesteia și cum o tratăm corect

Conjunctivita este o inflamație a conjunctivei, o membrană subțire și transparentă care căptușește pleoapele și acoperă partea albă a ochiului (sclera).

Este o afecțiune oculară foarte frecventă, care poate afecta persoanele de toate vârstele. Popular este cunoscută și sub numele de „ochi roșii” datorită aspectului caracteristic pe care îl conferă ochilor.

Care sunt simptomele conjunctivitei

Simptomele conjunctivitei pot varia în funcție de cauza și tipul acesteia, dar cele mai comune simptome includ:

Recomandări

De ce nu e bine să mănânci prea mult după ora 17:00. Alimente la care ar…

Cât de sigur este să mănânci ouăle crăpate? Lucruri pe care trebuie să le știi pentru…

• roșeața ochilor – este cel mai caracteristic simptom, cauzat de inflamarea conjunctivei ce provoacă dilatarea vaselor de sânge, ceea ce duce la aspectul roșu al ochilor
• senzație de mâncărime sau arsură – pacienții pot simți o senzație de disconfort, mâncărime sau arsură în jurul ochilor
• lăcrimare excesivă – ochiul poate produce mai multe lacrimi decât de obicei
• secreții oculare anormale – poate apărea o secreție mucoasă sau purulentă, care poate duce la lipirea pleoapelor, mai ales dimineața
• sensibilitate la lumină – unele persoane pot experimenta o sensibilitate crescută la lumină
• vedere încețoșată – de obicei acest simptom este temporar și dispare odată cu vindecarea
• umflarea pleoapelor

Care sunt cauzele conjunctivitei

Conjunctivita, inflamația conjunctivei, poate avea multiple cauze, dintre care cele mai comune sunt:

1. Infecții:

• virale – sunt cele mai frecvente, adesea cauzate de adenovirusuri (aceleași virusuri care provoacă răceala), dar și de alte virusuri precum herpes simplex sau varicela-zoster; conjunctivita virală este extrem de contagioasă
• bacteriene – sunt cauzate de diverse bacterii precum stafilococi, streptococi, Haemophilus influenzae; conjunctivita bacteriană este și ea contagioasă; la nou-născuți poate apărea o formă particulară de conjunctivită provocată de Chlamydia trachomatis, contractată de la mamă în timpul nașterii
• fungice – foarte rar, anumite infecții fungice pot provoca conjunctivită, în special la persoanele cu sistem imunitar compromis

1. Alergii – reacțiile alergice la alergeni precum polenul, praful de casă, acarienii, mucegaiul, părul de animale, pot cauza conjunctivită alergică; aceasta nu este contagioasă și afectează de obicei ambii ochi; este asociată cu alte simptome alergice, precum strănut, curgerea nasului
2. Iritații chimice – contactul cu substanțe iritante precum clorul, fumul, poluarea atmosferică, anumite produse cosmetice, săpunuri sau lentile de contact neigienizate corespunzător, poate cauza conjunctivită iritativă; aceasta nu este contagioasă

Factori de risc pentru conjunctivită

Există o multitudine de factori ce pot crește riscul de a dezvolta conjunctivită, și dintre aceștia cel mai comun este contactul cu persoanele infectate. Contactul direct cu secrețiile oculare ale unei persoane cu conjunctivită contagioasă (virală sau bacteriană) este principala cale de transmitere a acestei afecțiuni.

Infectarea poate apărea și prin atingerea ochilor cu mâinile murdare sau prin utilizarea unor produse de machiaj contaminate.

Conjunctivita infecțioasă este extrem de contagioasă și se poate răspândi ușor în comunități, în special în medii aglomerate precum școlile și grădinițele, prin contact cu suprafețe murdare sau din cauza igienei precare. Conjunctivita bacteriană este mai frecventă la copii.

Un alt factor de risc este predispoziția alergică. Persoanele care suferă de alergii sezoniere sau de alte tipuri de alergii pot fi mai predispuse la conjunctivită alergică.

De asemenea, condițiile de mediu, cum ar fi umiditatea scăzută sau expunerea prelungită la soare, pot contribui la dezvoltarea conjunctivitei. Persoanele care locuiesc în zone cu condiții climatice extreme sau care petrec mult timp în aer liber fără protecție oculară sunt adesea mai vulnerabile.

Și utilizarea prelungită a lentilelor de contact este un factor de risc, căci purtarea lor necorespunzătoare, igiena deficitară a acestora sau utilizarea unor soluții de curățare neadecvate pot irita conjunctiva și pot crește riscul de infecții.

Factori de risc pentru conjunctivită pot fi și anumite afecțiuni precum sindromul ochiului uscat (uscăciunea cronică poate irita conjunctiva, favorizând inflamația conjunctivei) blocarea canalului lacrimal (se poate împiedica drenajul lacrimilor, crescând riscul de infecții), dar și unele boli sistemice precum artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic pot fi asociate cu apariția conjunctivitei.

Tipuri de conjunctivită

Această afecțiune se clasifică în funcție de agentul cauzator în conjunctivită bacteriană, conjunctivită virală, conjunctivită alergică și conjunctivită iritativă.

Pe lângă aceste tipuri principale, există și alte forme mai rare de conjunctivită, precum conjunctivita papilară gigantă, asociată adesea cu purtarea lentilelor de contact, sau conjunctivita neonatală, ce apare la nou-născuți și poate fi cauzată de infecții contractate de la mamă în timpul nașterii.

Diferențierea tipurilor de conjunctivită este esențială pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Automedicația este contraindicată, fiind recomandată consultarea unui medic oftalmolog chiar la apariția simptomelor, pentru a preveni complicațiile și a asigura o vindecare completă.

Conjunctivita virală

Este cea mai frecventă formă de conjunctivită și este adesea cauzată de virusuri precum adenovirusurile. Această formă este extrem de contagioasă, răspândindu-se prin contact direct cu secrețiile oculare ale unei persoane infectate sau prin obiecte contaminate, și este adesea asociată cu infecțiile respiratorii superioare. Simptomele includ roșeață oculară, senzație de arsură sau mâncărime, lăcrimare excesivă și secreții apoase.

De obicei, conjunctivita virală se vindecă de la sine în câteva zile, fără a necesita tratament medical specific. Se pot utiliza, la nevoie, lacrimi artificiale pentru a ameliora disconfortul și comprese reci pentru a reduce inflamația. În cazurile rare când conjunctivita virală este cauzată de virusul herpes simplex sau varicelo-zosterian, medicul poate prescrie medicamente antivirale specifice, sub formă de picături, unguente, sau chiar medicamente orale.

Prevenirea se bazează pe igiena riguroasă a mâinilor și evitarea contactului cu alte persoane, pentru a limita răspândirea infecției.

Conjunctivita bacteriană

Spre deosebire de cea virală, este provocată de bacterii, precum stafilococi, streptococi și altele.

Această formă este, de asemenea, contagioasă, transmițându-se similar cu cea virală, prin contact cu persoane sau suprafețe contaminate.

Simptomele caracteristice includ roșeață oculară, secreții purulente (galben-verzui), senzație de corp străin în ochi și pleoape lipite la trezire.

Tratamentul constă în administrarea de picături sau unguente oftalmice cu antibiotice, prescrise de medicul oftalmolog. Este foarte importantă respectarea schemei de tratament pentru a evita complicațiile și pentru a preveni rezistența bacteriilor la antibiotice.

Prevenirea se bazează pe igiena riguroasă a mâinilor și evitarea contactului cu alte persoane, pentru a limita răspândirea infecției.

Conjunctivita alergică

Este o reacție a conjunctivei la diverși alergeni, precum polenul, praful, acarienii sau părul de animale.

Această formă nu este contagioasă și afectează, de obicei, ambii ochi.

Simptomele predominante sunt mâncărimea intensă, lăcrimarea excesivă, roșeața și umflarea pleoapelor.

Adesea este asociată și cu alte manifestări alergice, precum rinita alergică (strănut, curgerea nasului).

Tratamentul constă în administrarea de antihistaminice sub formă de picături oftalmice sau comprimate, pentru a opri reacția alergică. La nevoie, se pot utiliza și decongestionante oculare pentru a reduce roșeața și lacrimi artificiale pentru a ameliora disconfortul.

Prevenirea acesteia se bazează pe evitarea alergenilor.

Conjunctivita chimică

Denumită și conjunctivită iritativă, apare ca urmare a contactului conjunctivei cu substanțe iritante precum unele produse de curățare, detergenți, solvenți, unele produse de machiaj sau chiar expunerea la vapori de produse chimice sau fum de țigară.

Această formă nu este contagioasă și se manifestă prin roșeață oculară, senzație de arsură, usturime sau chiar durere oculară, și lăcrimare excesivă.

Tratamentul constă în spălarea abundentă a ochilor cu ser fiziologic sau cu apă curată cât mai curând posibil, pentru a reduce efectele iritante, și evitarea substanței sau factorului cauzator. În cazuri severe, medicul poate prescrie picături oftalmice lubrifiante sau antiinflamatoare pentru a reduce inflamația și disconfortul.

Prevenirea acesteia se bazează pe evitarea expunerii inutile la fum, poluare, și utilizarea echipamentelor corespunzătoare, cum ar fi ochelarii de protecție, în timpul manipulării substanțelor chimice, precum și menținerea unei igiene adecvate a ochilor și mâinilor.

Tratamentul pentru conjunctivită

Tratamentul conjunctivitei depinde de tipul acesteia și de cauza sa subiacentă. Abordările terapeutice variază de la măsuri simptomatice pentru conjunctivita virală, la utilizarea antibioticelor pentru cea bacteriană și la administrarea de antihistaminice pentru cea alergică.

O bună igienă oculară și educația pacienților  sunt fundamentale pentru prevenirea răspândirii infecției și pentru gestionarea corectă a conjunctivitei. Consultarea unui medic oftalmolog este întotdeauna recomandată, pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat.

Picăturile de ochi, unguente oftalmice

Picăturile de ochi și unguentele oftalmice sunt esențiale în tratamentul conjunctivitei, având roluri specifice în funcție de tipul și cauza afecțiunii. Acestea sunt cele mai utilizate deoarece conjunctivita este o afecțiune locală, și nu necesită tratament sistemic de obicei.

Folosirea incorectă a acestora însă poate agrava simptomele sau poate duce la complicații, de aceea este importantă consultarea medicului pentru un diagnostic corect și o schemă de tratament adecvată.

Picăturile de ochi pot fi clasificate în funcție de ingredientele active conținute și de tipul de conjunctivită pe care îl tratează, astfel:

• picături antibiotice – prescrise în cazul conjunctivitei bacteriene, acestea conțin antibiotice care ajută la eliminarea infecției prin combaterea bacteriei cauzatoare, și reduc inflamația
• picături antivirale – utilizate în tratamentul conjunctivitei virale cu virusul herpes simplex; acestea ajută la inhibarea replicării virusului și la reducerea simptomelor
• picături antihistaminice – foarte eficiente în cazul conjunctivitei alergice; acestea blochează efectele histaminei, reducând astfel mâncărimea, roșeața oculară și lăcrimarea excesivă
• picături lubrifiante sau lacrimi artificiale – sunt utilizate pentru a ameliora disconfortul cauzat de uscăciunea oculară sau iritația ușoară; acestea ajută la menținerea umidității corespunzătoare a ochiului și la reducerea senzației de arsură

Unguentele oftalmice reprezintă o altă formă de tratament adesea utilizată în tratamentul conjunctivitei. Acestea se aplică direct pe pleoape și se topesc la contact, datorită temperaturii corpului, formând un strat protector pe ochi. Pot fi o alternativă la picături, mai ales pentru copii sau pentru utilizare pe timpul nopții, deoarece rămân mai mult timp în contact cu ochiul. Acestea pot fi și ele clasificate în funcție de compoziție, astfel:

• Unguente oftalmice cu antibiotice – similar picăturilor cu antibiotice, unguentele cu acțiune antibacteriană se utilizează în tratamentul conjunctivitei bacteriene, la recomandarea medicului; oferă un efect de mai lungă durată decât picăturile
• unguente antivirale – se prescriu în conjunctivitele virale, pentru a reduce severitatea infecției și pentru a accelera vindecarea
• unguente antiinflamatoare – prescrise în cazurile mai grave, pentru a reduce inflamația severă asociată cu conjunctivita alergică sau non-infecțioasă; acestea trebuie folosite cu precauție deoarece utilizarea prelungită poate avea efecte secundare grave, precum creșterea presiunii intraoculare sau chiar cataractă

Antibiotice pastile

Majoritatea cazurilor de conjunctivită, fie ele virale sau bacteriene, răspunde bine la tratamentul local cu picături sau unguente oftalmice.

Administrarea de antibiotice sub formă de pastile (sistemică) în conjunctivită este foarte rar necesară, și este rezervată unor situații specifice, precum:

• infecțiile severe cu Chlamydia trachomatis – această bacterie poate cauza o formă severă de conjunctivită, mai ales la nou-născuți și la adulții activi sexual; în aceste cazuri, tratamentul sistemic cu antibiotice este necesar pentru a eradica infecția și a preveni complicațiile, precum cicatrizarea corneei sau afectarea organelor genitale
• infecții care nu răspund la tratamentul local – în cazuri foarte rare, când infecția nu dispare după administrarea picăturilor sau unguentelor cu antibiotice, medicul poate opta pentru administrarea de antibiotice sub formă de pastile
• în caz de extindere a infecției la alte țesuturi din jurul ochiului (de exemplu celulită preseptală), tratamentul sistemic cu antibiotice este necesar

Cum prevenim conjunctivita

Conjunctivita poate cauza disconfort semnificativ și, în unele cazuri, poate duce la complicații mai grave, de aceea prevenirea ei este importantă pentru menținerea sănătății oculare și pentru evitarea răspândirii infecțiilor, mai ales în medii aglomerate precum școlile sau centrele de lucru.

Igiena personală

Unul dintre cele mai eficiente moduri de a preveni conjunctivita este menținerea unei igiene riguroase.

Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun este esențială, mai ales înainte de a atinge fața sau ochii. Mâinile sunt un vector comun de transmitere a bacteriilor și virusurilor, iar contactul cu ochii poate duce la infecții. De asemenea, este important să se evite frecarea ochilor, deoarece acest lucru poate agrava iritația și poate facilita pătrunderea agenților patogeni în conjunctivă.

Obiectele de uz personal precum prosoapele, batistele, pernele, cosmeticele și picăturile oftalmice nu trebuie împărțite cu alte persoane, deoarece pot transmite infecția.

Pentru ștergerea secrețiilor oculare se recomandă utilizarea șervețelelor de unică folosință, care trebuie aruncate imediat după utilizare. Și curățarea regulată a feței, inclusiv zona ochilor, cu produse adecvate, ajută la îndepărtarea impurităților și a secrețiilor.

Suprafețele atinse frecvent, precum clanțele, întrerupătoarele, tastaturile, trebuie dezinfectate regulat, și mai ales în perioadele cu incidență crescută de infecții respiratorii.

Pe cât posibil, se recomandă evitarea contactului direct cu persoane care prezintă simptome de conjunctivită.

Locuință curată și aerisită

O locuință curată și aerisită joacă un rol important, deși indirect, în gestionarea și prevenirea conjunctivitei, mai ales în cazul formelor alergice, și pentru a limita răspândirea celor infecțioase.

Un mediu curat contribuie la ameliorarea simptomelor și la prevenirea reinfectării sau a infectării altor membri ai familiei.

În cazul conjunctivitei alergice, curățenia riguroasă ajută la diminuarea concentrației de alergeni din mediul înconjurător, cum ar fi acarienii care se dezvoltă în praf, așternuturi, covoare și tapițerii. Aspirarea frecventă, spălarea lenjeriei la temperaturi ridicate (minim 60ºC) și utilizarea huselor anti-acarieni pentru saltele pot reduce semnificativ numărul lor.

Ștergerea prafului de pe suprafețe cu o cârpă umedă, pentru a evita împrăștierea lui în aer, este esențială.

Aerisirea locuinței, mai ales dimineața devreme și seara târziu, când concentrația de polen din aer este mai scăzută, poate ajuta. Utilizarea filtrelor HEPA în aspiratoare și purificatoare de aer poate reține polenul din aerul interior.

De asemenea, o bună ventilație, mai ales în baie și bucătărie, este importantă pentru a preveni formarea mucegaiului, la fel și curățarea regulată a zonelor predispuse la mucegai.

Dacă aveți animale de companie, periajul lor și aspirarea frecventă a locuinței sunt esențiale pentru a reduce cantitatea de păr și alergeni din aer.

Folosirea obiectelor la comun cu alte persoane

Folosirea obiectelor la comun cu alte persoane reprezintă un risc major de transmitere a conjunctivitei, mai ales în cazul formelor infecțioase.

Conjunctiva este foarte sensibilă la agenții patogeni, iar contactul direct sau indirect cu secrețiile oculare ale unei persoane infectate, prin intermediul obiectelor contaminate, poate duce cu ușurință la apariția conjunctivitei.

Printre obiectele care, utilizate la comun, prezintă cel mai mare risc de transmitere a infecțiilor, se numără prosoapele, batistele și lenjeria de pat, căci acestea intră în contact direct cu ochii și cu secrețiile oculare, fiind un mediu propice pentru transmiterea agenților patogeni, produsele cosmetice pentru ochi (farduri, rimel, eyeliner), soluțiile de curățare a lentilelor de contact utilizate la comun și chiar și ochelarii de vedere sau de soare purtați de terțe persoane, pot contribui la răspândirea infecțiilor oculare.

 Sursa foto: Shutterstock