Înlocuirea articulației genunchiului în cazul gonartrozei ridică multe întrebări în rândul pacienților. În cele din urmă, genunchiul este una dintre cele mai complexe articulații ale corpului uman. Când artroza face viața de zi cu zi imposibilă, medicii ortopezi recomandă adesea o articulație nouă.
Când este nevoie de o intervenție chirurgicală și ce ar trebui să știți despre proteza de genunchi? Toate aceste răspunsuri le găsiți în acest articol.
Proteza devine necesară atunci când genunchiul este atât de deteriorat, încât persoana afectată nu mai poate duce o viață normală. Decizia pentru sau împotriva unui nou genunchi este, prin urmare, individuală. Diverse cauze pot justifica această decizie. De exemplu, o articulație poate fi deteriorată în urma unui accident, caz în care o proteză înlocuiește structurile afectate. Cu toate acestea, artroza genunchiului este mult mai frecvent cauza unei înlocuiri de articulație. Gonartroza este o afecțiune degenerativă, iar uzura genunchiului este favorizată de procesele naturale de îmbătrânire, obezitate sau de activități fizice intense de-a lungul timpului.
În cazul artrozei de genunchi (gonartrozei), în special cartilajul de pe suprafețele articulare este afectat. Drept urmare, oasele ajung să se “frece” unul de celălalt, provocând dureri și inflamații. Pentru a evita durerea, persoanele afectate evită adesea folosirea genunchiului afectat, ceea ce duce la o încărcare excesivă a altor articulații ale corpului. Artroza nu poate fi reversibilă și nici vindecată.
Momentul pentru implantarea unei proteze de genunchi depinde de mai mulți factori. În ortopedie, se ține cont de meseria și activitatea pacientului. De asemenea, vârsta joacă un rol. Fiecare înlocuire de articulație este diferită și are o durată de funcționare variabilă. Un pacient foarte tânăr poate avea nevoie de o reintervenție după câțiva ani pentru a înlocui proteza. La o vârstă foarte înaintată, o intervenție implică riscuri mai mari pentru sistemul cardiovascular. Greutatea corporală, prezența bolilor asociate și activitatea sportivă trebuie, de asemenea, luate în considerare pentru a face o alegere corectă între un nou genunchi sau nu.
Protezele de genunchi sunt disponibile în mai multe modele și tipuri. În funcție de starea articulației, a ligamentelor, a mușchilor și a oaselor, se pot utiliza diferite tipuri de proteze. De asemenea, este important să se verifice dacă persoana are o aliniere incorectă a picioarelor și cum poate înlocuirea articulației să compenseze acest lucru. Există următoarele tipuri de proteze totale:
Unicompartimentală (parțială, hemiprotezã): este implantatã când artroza se localizează doar într-un singur compartiment al genunchiului, fie acesta medial sau lateral.
Totală: este implantată în cazul în care se constată o degradare a genunchiului în cel puțin două din trei compartimente, înlocuindu-se efectiv întreaga suprafață de contact a articulației.
De obicei, sunt utilizate preponderent implanturi cimentate. Proteza este fixată cu ajutorul unui adeziv („ciment osos”), similar cu fixarea unei coroane dentare.
În principiu, ar trebui să se încerce păstrarea cât mai mult posibil a țesutului sănătos în cazul unei operații de protezare a genunchiului. Aceasta înlocuiește doar ceea ce nu mai poate fi stabilizat prin țesutul natural. Este important ca intervenția chirurgicală să se realizeze minim invaziv și personalizat (așa numita tehnica aliniamentului kinematic).
O proteză unicompartimentală de genunchi înlocuiește doar partea afectată de artroză. Intervenția este de obicei mai puțin invazivă. În cazul unei înlocuiri totale, este necesară o intervenție chirurgicală mai mare. Proteza este formată din două componente metalice, între care se află o suprafață din plastic, simulând astfel cartilajul natural.
Operația de protezare a genunchiului este printre cele mai frecvente intervenții chirurgicale din lume, existând multe centre supraspecializate, precum si surse de incredere de informare. Cu cât chirurgii au mai multă experiență, cu atât sunt mai mari șansele ca articulația implantată să reziste mai mult și să evite o reintervenție.
Durata de viață a unui implant depinde de stilul de viață și sănătatea generală a pacientului. În medie, un genunchi artificial ar trebui să reziste între 15 și 20 de ani. Uneori, este necesară o înlocuire mai devreme; aproximativ 5-10% din protezele parțiale necesită înlocuire în primii cinci ani, iar în cazul protezelor totale, doar 3-4% trebuie schimbate. Genunchii artificiali sunt proiectați pentru mers și stat în picioare și ar trebui să suporte cel puțin cinci milioane de pași. Cu toate acestea, anumite activități sportive pot suprasolicita proteza. Exercițiile moderate sunt, totuși, importante pentru a menține mușchii și tendoanele din jur, care asigură stabilitatea protezei.
După operație, pacienții trebuie să rămână în spital aproximativ 5 zile. Scopul unui genunchi artificial este de a reduce durerile și de a permite o viață cât mai normală. După intervenție, este importantă o recuperare atentă și un program de terapie, procesul de adaptare la noua articulație putând dura câteva luni. Echipa de medici și terapeuți colaborează pentru a asigura o îngrijire postoperatorie optimă. Pe măsură ce se desfășoară terapia, durerile dispar treptat. Intensitatea durerilor imediat după operație variază în funcție de pacient, iar medicamentele pot ajuta la calmarea acestora, dar trebuie administrate doar cu recomandarea medicului.
Cu cât operația este realizată de un chirurg ortoped experimentat, care utilizează cele mai noi tehnici, cu atât recuperarea este mai rapidă.
Mișcarea este esențială pentru o bună integrare a genunchiului artificial. Fizio-kinetoterapia este parte din programul de recuperare după operație. Majoritatea sporturilor ușoare, cum ar fi ciclismul, înotul sau exercițiile de fitness, pot fi reluate după finalizarea recuperării. Este important ca pacienții să reia mișcările treptat și să își acomodeze articulația la efort.
Sporturile care au fost practicate înainte de operație, vor putea fi reluate după 3-6 luni.
Opiniile diferă în privința alergării. Joggingul poate exercita o presiune mare asupra genunchiului, de până la cinci ori greutatea corporală. Pentru cei care vor să alerge, sunt recomandate încălțămintea adecvată și suprafețele moi, cum ar fi potecile de pădure. Nordic walking poate fi o alternativă bună. În timpul oricărei activități fizice, este important să se evite căzăturile sau alte accidente, deoarece o căzătură poate afecta proteza și necesită consultarea unui medic ortoped.
Prevenția este cea mai bună metodă pentru a preveni operația. Fiecare kilogram în plus solicită articulațiile, iar pierderea în greutate poate reduce semnificativ durerile și restricțiile de mișcare, chiar și în cazurile de artroză. Cei care practică sport sau au o muncă fizică intensă, ar trebui să evite mișcările care suprasolicită articulațiile. Alimentația este, de asemenea, importantă pentru sănătatea genunchilor: alimentele antiinflamatoare, consumul redus de carne și legumele proaspete susțin metabolismul și ajută la prevenirea artrozei.