(P) Neurofibromatoza de tip 1: ghid pentru înțelegerea și gestionarea unei afecțiuni rare

Neurofibromatoza de tip 1 este o boală genetică întâlnită la 1 din 3.000 de persoane. Afecțiunea se manifestă prin formarea unor tumori benigne numite neurofibroame, care apar de-a lungul nervilor în orice parte a corpului.
  • Publicat:
(P) Neurofibromatoza de tip 1: ghid pentru înțelegerea și gestionarea unei afecțiuni rare
(P) Neurofibromatoza de tip 1: ghid pentru înțelegerea și gestionarea unei afecțiuni rare

Neurofibromatoza de tip 1 este o boală genetică întâlnită la 1 din 3.000 de persoane. Afecțiunea se manifestă prin formarea unor tumori benigne numite neurofibroame, care apar de-a lungul nervilor în orice parte a corpului. Neurofibroamele se pot dezvolta foarte rapid, iar în funcție de mărimea și localizarea acestora, simptomele bolii pot fi mai ușoare sau mai severe.

Ce este neurofibromatoza de tip 1

Neurofibromatoza de tip 1 (sau NF1) este o boală genetică provocată de mutații în gena NF1. Prezența bolii la copil nu presupune ca ambii părinți să aibă această afecțiune; este suficient ca unul dintre ei să aibă mutația genetică, situație în care probabilitatea ca fiecare copil să dezvolte boala este de 50%. În multe cazuri părinții sunt sănătoși, iar apariția neurofibromatozei de tip 1 la copil este dată de o transmitere spontană a mutației genetice.

Afecțiunea se manifestă încă din copilărie: aproximativ 97% dintre pacienții cu neurofibromatoză de tip 1 prezintă simptome până la vârsta de 8 ani. Este o maladie destul de rară, care apare la 1 din 3.000 de copii, iar în întreaga lume sunt aproximativ 2 milioane de persoane cu acest diagnostic. Trebuie ținut cont că există neurofibromatoză de tip 1 și neurofibromatoză de tip 2: sunt două boli distincte, cu simptome și cauze diferite, iar cea de-a doua este mult mai rară.

Caracteristicile neurofibromatozei de tip 1

NF1 este o tulburare genetică ereditară care prezintă următoarele simptome:

    • pete cafenii pe piele (de culoarea cafelei cu lapte – „café-au-lait“, neuniforme ca nuanță);
    • pistrui – mai ales la subraț, în zona inghinală sau sub sâni;
    • tumori benigne la suprafața pielii sau sub piele;
  • neurofibroame plexiforme, determinate de creşterea anormală a celulelor de-a lungul traiectelor nervoase, care pot să se dezvolte oriunde în organism sub forma unor umflături mari;
  • gliom optic – tumoră pe traiectul nervului optic din creier (cel care transmite informația de la creier la ochi)
  • noduli Lisch pe iris (în ochi) sau alte anomalii coroidiene;
  • afectări osoase specifice.

Cum afectează neurofibromatoza de tip 1 calitatea vieții pacientului

NF 1 variază ca severitate de la simptome ușoare la probleme mai severe, dintre care unele pot necesita intervenții medicale.

În anumite cazuri, pacienții cu neurofibromatoză de tip 1 pot întâmpina următoarele probleme:

  • modificări ale dezvoltării oaselor, care determină curbarea membrelor;
  • dificultăţi la concentrare și învăţare;
  • scolioză (curbarea coloanei vertebrale);
  • macrocefalie (capul capătă dimensiuni mai mari decât în mod normal);
  • subponderalitate (greutate corporală mică);
  • migrene (dureri de cap);
  • hipertensiune ș.a.

Neurofibroamele plexiforme apar la 30%-50% dintre persoanele cu NF1 și îngreunează viața pacienților. Este vorba despre niște tumori care se formează prin creşterea neobișnuită a celulelor de-a lungul căilor nervoase pe traiectul nervilor periferici. De obicei sunt benigne; rareori pot deveni canceroase. Deoarece pot avea o creștere rapidă, diagnosticarea lor cât mai timpurie este esențială pentru gestionarea bolii.

Neurofibroamele plexiforme pot cauza:

  • durere, slăbiciune, amorţeli – care pot duce la limitarea mișcării;
  • sângerări;
  • modificarea pielii de pe tumoră – zone îngroşate, cu aspect de coajă de portocală și culoare brun-violacee.

În funcție de zona unde se formează, neurofibroamele plexiforme pot provoca:

  • deficienţă vizuală – dacă apar la ochi;
  • probleme respiratorii – dacă se formează în zona toracică;
  • modificări ale obiceiurilor urinare sau intestinale – dacă se dezvoltă de-a lungul sau în vecinătatea coloanei vertebrale ori în zona abdominală.

Îndată ce observi unul dintre simptomele de mai sus, adresează-te medicului! 

Informează-te numai din surse de încredere și ține cont că numai medicul poate stabili diagnosticul corect, pe baza investigațiilor de specialitate.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”