(P) Patologia sânului: mituri, adevăruri și sfaturi utile

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor și a doua cauză de deces după cancerul pulmonar, având o rată de creștere îngrijorătoare. Potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, se preconizează că numărul cazurilor de cancer la nivel mondial va crește cu peste 75% până în 2050.

Cancerul de sân nu discriminează și poate afecta orice femeie, indiferent de vârstă, rasă sau statut social. Cu toate acestea, prevenția poate să facă o mare diferență. Limitarea riscului de a dezvolta cancer mamar și alte boli ale sânului începe cu palparea regulată acasă și continuă cu un consult medical și investigații specifice.

Cine trebuie să facă anual mamografie?

Medicii recomandă autoexaminarea și ecografia la sân ca mijloace de prevenție pentru fiecare femeie cu vârsta de până la 40 de ani, anual sau la doi ani. Totuși, în unele cazuri specifice se recomandă mamografia mai devreme, în funcție de diverși factori, precum:

Recomandări

Simptome mai puțin știute cauzate de apneea în somn care nu au legătură cu sforăitul

Sindromul Turner poate fi motivul pentru care ai ovare „nefuncționale”. Ce trebuie să știi despre această…

Istoricul familial de cancer de sân

Dacă o rudă de gradul întâi (mamă, soră sau fiică) a fost diagnosticată cu cancer de sân, riscul personal crește considerabil. Screening-ul regulat ar trebui să înceapă cu 10 ani înainte de vârsta la care ruda a fost diagnosticată, dar nu mai devreme de 30 de ani. Prezența unei rude cu cancer ovarian crește de asemenea riscul.

Vârsta (femeile peste 40 de ani)

Majoritatea recomandărilor medicale indică începerea mamografiei la 40 de ani, însă aceasta poate varia în funcție de istoricul familial și de alți factori de risc. După 50 de ani, screening-ul anual sau de două ori pe an devine o necesitate pentru toate femeile, deoarece riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.

Expunerea la estrogen

Terapia de substituție hormonală și debutul precoce al menstruației (înainte de 12 ani) sau menopauza târzie (după 55 de ani) pot crește riscul, spun studiile. Femeile care nu au avut copii sau care au avut prima sarcină după vârsta de 30 de ani sunt, de asemenea, la risc crescut, deoarece expunerea lor la estrogen este mai mare.

Factori de risc specifici

Genele BRCA1 și BRCA2 sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de cancer de sân ereditar. O femeie care moștenește mutația uneia dintre aceste gene are un risc crescut de a dezvolta cancer de sân. Testarea genetică este recomandată femeilor cu un istoric familial de cancer de sân sau ovarian și se realizează doar la sfatul medicului.

Alte afecțiuni mamare anterioare

Prezența unei afecțiuni mamare benigne crește riscul de cancer de sân. Din acest motiv, persoanele în cauză ar trebui să efectueze screening-uri mai des – lucru cu care sunt de acord specialiștii de la orice clinică de specialitate.

Alte afecțiuni ale sânului pe care femeile ar trebui să le monitorizeze

În prezent, patologia sânului reprezintă un domeniu de mare interes, care acoperă o gamă largă de probleme legate de funcționarea normală a sânilor, de la afecțiuni benigne, precum mastopatia fibrochistică și fibroadenomul, și până la afecțiuni serioase, cum ar fi cancerul de sân.

Este bine de știut că, sănătatea sânilor nu se limitează doar la prevenirea și depistarea cancerului. Există numeroase alte afecțiuni care, deși pot fi benigne, necesită atenție și monitorizare. Acestea pot provoca simptome sau disconfort și, în unele cazuri, pot necesita tratament medical.

Mastopatia fibrochistică

Aceasta este o afecțiune comună, caracterizată prin prezența chisturilor multiple și a țesutului fibros în sâni, care cauzează uneori durere sau sensibilitate crescută. Modificările hormonale din timpul ciclului menstrual pot influența simptomele. Se consultă medicul dacă:

• Durerea devine severă și nu cedează la analgezice simple
• Apar noduli noi care nu se modifică în funcție de ciclul menstrual
• Sânii prezintă modificări de textură sau aspect.

Chisturile mamare

Saci plini cu lichid care se formează în țesutul mamar. Acestea sunt de obicei rotunde, netede și mobile la palpare, și pot varia în dimensiune. Un chist poate fi dureros, mai ales în apropierea ciclului menstrual. Diagnosticul se face prin ecografie, iar în unele cazuri, medicul poate recomanda aspirația chistului pentru a elimina disconfortul.

Fibroadenomul

Este o tumoră benignă a sânului, frecvent întâlnită la femeile tinere. Acesta se prezintă sub forma unui nodul ferm, neted și mobil, care nu cauzează de obicei durere. Fibroadenomul este benign și nu prezintă risc de cancerizare, dar dimensiunea sa poate crește, în special în timpul sarcinii sau alături de modificările hormonale.

Mastita și abcesul mamar

Această afecțiune este caracterizată de inflamația sânului specifică femeilor care alăptează. Infecția este cauzată de bacterii ce pătrund în țesutul mamar printr-o fisură la nivelul mamelonului, provocând durere, roșeață, febră și senzație de umflare. Dacă infecția nu este tratată la timp, se poate forma un abces.

Papilomul intraductal

Este o formațiune tumorală benignă care se dezvoltă în interiorul canalelor galactofore ale sânului. De obicei, provoacă o secreție mamelonară clară sau sângerie și poate fi detectat prin ecografie sau RMN. Aceasta este o afecțiune rară, dar care necesită evaluare medicală pentru a exclude alte patologii. Monitorizarea regulată este esențială, mai ales dacă secrețiile persistă sau se agravează.