Umiditatea ridicată din locuinţă poate avea efecte negative asupra sănătăţii. Deşi nu îi acordăm atenţie, umiditatea excesivă poate contribui la apariţia unor afecţiuni respiratorii, în special în cazul copiilor şi bătrânilor, care nu au un sistem imunitar puternic.
Condensul, mucegaiul şi acarienii de praf sunt principalele consecinţe ale aerului umed din locuinţă, iar aceşti factori sunt responsabili de apariţia sau acutizarea multor probleme de sănătate.
Află la ce boli eşti expus în cazul în care umiditatea din locuinţă este crescută!
De multe ori, persoanele care suferă de infecţii respiratorii cronice se prezintă la medic pentru a primi tratament adjuvant, însă nu ştiu că şi umiditatea din locuinţă joacă un rol important în ameliorarea sau agravarea simptomelor. Necomunicându-i medicului acest aspect, ar putea fi tratate necorespunzător, având în vedere că principala cauză a problemelor întâmpinate nu este rezolvată, respectiv gradul ridicat de umiditate.
Studiile arată că umiditatea crescută este un mediu propice pentru dezvoltarea acarienilor de praf şi a ciupercilor, principalii factori de risc în apariţia alergiilor.
Şi odihna poate avea de suferit din cauza umidităţii crescute din locuinţă. Transpiraţia ajută la răcirea temperaturii corporale prin evaporarea acesteia la suprafaţa pielii, dar atunci când aerul este deja suprasaturat cu vapori de apă, acest proces natural este împiedicat. Aşadar, în loc să te răcorească, transpiraţia rămâne pe suprafaţa corpului şi îţi va fi şi mai cald, iar acest lucru îţi creează disconfort în timpul nopţii, perturbându-ţi somnul.
În acest punct, organismul este forţat să apeleze la alte mecanisme de „răcire”, astfel că vei respira mai rapid, iar inima va pompa mai mult sânge către extremităţi şi mai puţin către organele vitale, inclusiv către creier. Prin urmare, te vei simţi dezorientat, lipsit de vlagă, iar crampele musculare îşi vor face apariţia, în special la nivelul picioarelor.
Supraîncălzirea corpului şi consumul insuficient de lichide pot duce la deshidratare, care se manifestă prin ameţeli şi stări de vomă, gură uscată, urină de culoare închisă şi slăbiciune musculară. Din acest motiv, este indicat să ţii o sticlă cu apă lângă pat pe parcursul nopţii, din care să bei ori de câte ori simţi nevoia.
De asemenea, excesul de umiditate favorizează apariţia mucegaiului, iar expunerea pe termen lung poate accentua simptomele neplăcute, favorizând totodată apariţia altor probleme, precum tulburările gastrointestinale, iritaţiile pielii, slăbirea sistemului imunitar, hemoragiile şi bolile sistemului genito-urinar.
Mucegaiurile de interior, care se dezvoltă din cauza condensului apărut ca urmare a umidităţii crescute din locuinţă, este incriminat pentru dezvoltarea astmului, în special în cazul persoanelor sensibile, dar şi cele fără o predispoziţie alergică sunt expuse acestui risc.
În condiţii de umiditate crescută, aceste microorganisme se dezvoltă incontrolabil şi pătrund în căile aeriene, ducând la reacţii alergice, cum ar fi strănutul, secreţiile nazale, tusea persistentă, iritaţiile gâtului, respiraţia şuierătoare, iritaţiile cutanate şi lăcrimarea sau înroşirea ochilor.
Astfel de probleme de sănătate pot fi ţinute la distanţă dacă menţinem umiditatea la valorile normale, între 30 şi 60%. Folosirea unui dezumidificator (precum Ceresit AERO 360°) şi aerisirea temeinică reprezintă principalele metode de prevenire a umidităţii în exces din locuinţă.
Află mai multe pe stopumiditatii.ro!
Surse: Epidemiology, National Center for Biotechnology Information, cdc.gov, who.int.