Pierderea dinţilor face ravagii în România

Pierderea unuia sau a mai multor dinţi poate impacta semnificativ diferite aspecte legate de nivelul calităţiivieţii şi interacţiunea socială a persoanelor. Studii internaţionale arată că înainte de efectuarea unui implant pacienţii semnalează dificultăţi de a mânca (78%), de a zâmbi sau a râde şi sunt stânjeniţi în contexte sociale (53%).

Atunci când vine vorba despre sănătatea dentară, România zâmbeşte cu gura închisă şi strânge din dinţi. De fapt, strânge o parte din dinţi, căci la acest capitol nu stăm extraordinar. 3 din 10 români şi-au pierdut toţi dinţii naturali, de trei ori mai mult faţă de media europeană. Nici statisticile care vorbesc despre spălatul pe dinţi nu sunt onorante –

• doar 45% dintre români se spală pe dinţi de două ori pe zi
• românii consumă în medie 1,5 tuburi de pastă pe an
• periuţa de dinţi se înlocuieşte o dată la un an şi jumătate în România.
• la polul opus, sunt români care sunt foarte interesaţi de tehnologii dentare revoluţionare.

Recomandări

Ce semne apar când glanda pituitară (hipofiza) nu secretă hormoni esențiali și care sunt cauzele

Medicamentele expirate: când le poţi lua, când să le arunci

„Observăm, însă, că interesul românilor pentru tratamente digitale complexe este din ce în ce mai mare. Stomatologia digitală cunoaşte o evoluţie tot mai accelerată, creşte numărul pacienţilor români care solicită tratamente complexe şi planuri complexe de tratament, explică dr. Oana Taban.

Implantul – cum îmbunătăţeşte calitatea vieţii

Un studiu internaţional, publicat de National Center for Biotechnology Information, U.S. National Library of Medicine, a evaluat calitatea vieţii pacienţilor înainte şi după efectuarea unui implant. Calitatea vieţii se referă la acele condiţii care facilitează un trai bun, astfel încât o persoană să îşi poată desfăşura activităţile cotidiene într-o stare fizică, mentală şi socială favorabilă. Studiul publicat anul trecut a fost realizat pe un eşantion de 73 de persoane (42 de bărbaţi şi 31 de femei) cu o medie a vârstei de 48 de ani (± 10 ani).

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului a arătat că după ce pacienţii au beneficiat de un implant dentar, activităţile care presupun interacţiunea socială au fost puternic îmbunătăţite: activităţi legate de locul de muncă (îmbunătăţire de 100%), mersul la cumpărături sau întâlniri cu alte persoane (100%), comunicarea cu prieteni sau familie (95%), exerciţiu fizic (93%). Dificultatea în momentul consumului de alimente a scăzut cu aproape 70% faţă de momentul pre-implant, iar îmbunătăţirea la nivelul vorbirii a fost de 73%. De asemenea, 95% dintre pacienţi au fost mai încrezători să zâmbească în public, fără a resimţi disconfort.

„Privind pe termen lung şi punând în balanţă calitatea vieţii şi sănătatea orală, implanturile dentare câştigă detaşat orice comparaţie. Iar la nivelul evoluţiei tehnologice, în cazul implantologiei dentare tehnologia a evoluat într-un mod revoluţionar. Vorbim în acest moment de implanturi care oferă rezultate spectaculoase şi care au, unele dintre ele, garanţie o viaţă întreagă. Tehnica modernă îi permite medicului efectuarea unei intervenţii minim invazive şi aproape deloc dureroase pentru pacient”, a declarat dr. Oana Taban,

Implanturi – riscuri unui implant neefectuat corect

Dr. Oana Taban atrage însă atenţia asupra importanţei alegerii unui implant de calitate şi asupra riscurilor la care pacienţii se supun atunci când aleg neinformat un furnizor sau o soluţie de tratament. „Există actori în piaţă care promovează tehnici şi tehnologii de tratament a căror calitate este îndoielnică. Există tehnologii promovate intens în ultima vreme, fără o sursă clară a produselor, cu denumiri în engleză care disimulează sau induc în eroare cu privire la ţara de origine şi chiar medici care se asociază cu acestea.

Implanturi – cele de calitate ridicată sunt produse în SUA, Germania, Elveţia

Atragem atenţia asupra faptului că în medicina dentară făcută la nivel profesionist nu există compromisuri. Nu trebuie să se facă rabat de la calitate şi întotdeauna pe primul plan trebuie să se afle serviciile prestate către pacienţi”, adaugă dr. Oana Taban.

La nivelul Uniunii Europene, costurile cu tratamentele stomatologice se ridică la peste 79 de miliarde de euro anual.