Poftele de mâncare sunt foarte comune. Sunt dificil de ignorat și de cele mai multe ori se manifestă prin dorință urgentă sau intensă de a mânca un anumit tip de aliment, iar asta diferă de la o persoanla la alta. Poftele de mâncare pot fi declanșate de diferiți factori, fie ei fizici sau mentali.
Atunci când tânjim după un anumti aliment acest lucru poate fi declanșat de anumiți factori, care de cele mai multe ori se împart în două categorii: fizici și mentali.
Dezechilibrul de leptină și grelină. Un dezechilibru al acestor hormoni poate produce poftele de mâncare.
Sarcina. Schimbările hormonale din timpul sarcinii pot influența receptorii gustului și mirosului, iar astfel apar poftele.
Sindromul premenstrual. Schimbările apărute în hormonii progesteron și estrogen pot apărea chiar înainte de perioada menstruală și pot intensifica poftele alimentare în special pentru alimente bogate în carbohidrați.
Lipsa somnului. Prea puține ore de somn sau un somn care nu a fost deloc odihnitor poate disturba nivelul hormonilor responsabili pentru reglarea senzației de foame și intensifică aceste pofte în special după-amiaza.
O dietă săracă în nutrienți. Nutrienții precum proteinele și fibrele te pot ajuta să te simți plin pe o perioadă mai lungă de timp. Lipsa lor, poate produce foamea, chiar și atunci când ai consumat suficiente calorii.
Nu te hidratezi suficient. Știi vorba aia că de fapt nu îți este foame, ci ești deshidratat? Este cât se poate de adevărată.
Flora intestinală. Există câteva dovezi care susțin că anumite bacterii prezente în tractul gastrointestinal pot influența frecvența și tipul poftelor pe care le ai.
Activitatea fizică. Un nivel crescut al activității fizice, chiar și mersul pe jos mai mult, poate ajuta la reducerea poftelor alimentare.
Stresul. Stresul poate crește nivelul de hormoni cortizol. Un nivel crescut este asociat foamei, poftelor și a tulburărilor alimentare.
Personalitatea. Unele dovezi sugerează că persoanele care sunt mai impulsive se confruntă mai des cu poftele de mâncare.
Contextul în care mănânci. Creierul poate asocia că mănânci un anumit aliment într-un anumit context. De exemplu, popcorn atunci când te uiți la film.
Dispoziția pe care o ai. Anumite dispoziții pot declanșa pofta pentru anumit alimente. De exemplu, în cazul dispozițiilor proaste, poftele apar pentru a-ți găsi confortul în mâncare.