Nivelul tot mai ridicat de poluare a aerului a determinat recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii să recomande adoptarea unor noi politici naţionale de sănătate. 7 milioane de oameni mor anual din cauza poluării – ”ucigaşul tăcut”. Noi studii confirmă legătura strânsă dintre calitatea aerului şi instalarea Alzheimerului.
Alzheimer este o boală cronică neurodegenerativă, ale cărei cauze declanşatoare rămân încă necunoscute. Simptomele incipiente sunt afectarea memoriei pe termen scurt, judecată înceţoşată, confuzie, tulburări de echilibru. Pe măsură ce evoluează, manifestările bolii devin din ce în ce mai severe, cu agitaţie, halucinaţii, comportament deviant, incontinenţă urinară. Alzheimer este cel mai cunoscut şi mai comun tip de demenţă, apare în jurul vârstei de 60-70 de ani, iar termenul de supravieţuire este de 8 până la 10 ani. În mod particular, Alzheimerul timpuriu (instalat la 40-50 de ani) este o formă cu o evoluţie mult mai rapidă şi mai agresivă.
Factorii declanşatori:
Ultimele cercetări arată că moştenirea familială are un rol predominant în apariţia bolii. Alţi factori sunt vârsta, fumatul, bolile cardiovasculare, consumul excesiv de alcool, loviturile puternice la cap.
Ca şi în cazul sindromului Down, în Alzheimer se înregistrează depuneri de beta-amiloid – proteina dăunătoare care blochează neurotransmiţătorii din creier, împiedicând funcţionarea circuitelor nervoase.
Noile teorii apărute sugerează o legătură între infecţiile dentare, parandontoză şi Alzheimer, în timp ce alte studii s-au concentrat pe legătura dintre microbiomul intestinal şi bolile neurodegenerative. Recent, s-a stabilit o legătură clară între infecţia cu Spirochatae bacteria şi demenţă.
Ucigaşul tăcut omoară amintirile
Potrivit rapoartelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 9 din 10 persoane respiră aer poluat, ceea ce conduce la milioane de decese în fiecare an. Pe lângă afectarea gravă a sistemului respirator, poluarea are un impact negativ masiv şi asupra altor organe, precum inima, ficatul, pielea sau creierul. Unul din 5 cazuri de demenţă este cauzat de traiul într-un mediu poluat.
Radicalii liberi – un pericol şi pentru creier
În 2016, cercetătorii de la Universitatea din Lancaster au stabilit că particulele de magnetită din aerul poluat care ajung în creier prin intermediul nasului cresc riscul bolilor neurodegenerative printre care şi Alzheimer. Magnetita este un produs care se regăseşte în mod natural în organism, rezultând din prezenţa fierului în creier. Însă particulele de magnetită produse în aer liber, mai ales de gazele eliminate de maşini, favorizează proliferarea radicalilor liberi, oxidanţi foarte puternici care duc la distrugerea ireversibilă a celulelor nervoase. Datorită formei rotunde, aceste nanoparticule ajung cu uşurinţă în creier.
Alzhemerul şi gazele din trafic
Recent, revista Brain a mai adăugat câteva elemente care să contribuie la rezolvarea a ceea ce oamenii de ştiinţă numesc: „puzzle-ul Alzheimer”. 998 de femei, cu vârste între 73 şi 87 de ani au participat la un studiu întins pe 5 ani, privind efectele poluării asupra creierului.
Echipa de cercetători a combinat datele obţinute prin scanarea creierului participantelor şi mediul în care îşi duc existenţa. Rezultatele au evidenţiat microparticula PM2.5, ce cântăreşte cât o treime din greutatea unui fir de păr şi care rămâne, pe termen lung, suspendată în atmosferă. Acest timp de microparticule, provenite din gazele de eşapament ajung foarte uşor în organism, prin intermediul aerului inspirat.
„Epidemia” Alzheimer
Studiul a corelat date despre stilul de viaţă, mediu, istoricul medical şi a stabili că acumulările de microparticule PR 2.5 în creier conduc la declinul cognitiv, instalarea demenţelor şi a Alzheimerului.
„Acest studiu ne furnizează încă o piesă din puzzle-ul numit Alzheimer, arătând că multe din schimbările din creier şi declinul cognitiv sunt direct legate de poluare. Fiecare cercetare ne aduce cu un pas mai aproape de găsirea unor soluţii pentru această boală. Cazurile atât de multe din ultima vreme ne îndreptăţesc să afirmăm că avem de a face cu o epidemie de Alzheimer”, a spus unul din conducătorii studiului, dr. Andrew Petkus.