Povestea femeii care a fost diagnosticată cu intoleranță la gluten, dar ulterior a aflat că are cancer uterin

Am întâlnit multe provești de viață care m-au făcut să-mi pun numeroase întrebări. Am descoperit recent, în timp ce citeam presa internațională, povestea unei femei care la vârsta de 35 de ani a fost diagnosticată cu intoleranță la gluten, ulterior dovedindu-se a fi cancer uterin. Nu este primul caz pe care-l întâlnesc cu un diagnostic greșit sau în care pacientul primește la a doua sau a treia opinie diagnostic diferit față de ce a auzit înainte. Așadar, las aici povestea Dafinei Malovska, așa cum a simțit-o ea.

„Totul a început în iunie 2014, când aveam 35 de ani. Călătoream, socializam, lucram foarte mult la cariera mea ca senior project manager în industria alimentară și mă bucuram de viață în general, până când am început să experimentez simptome. Mă simțeam balonată tot timpul și știam că ceva nu este în regulă. Stomacul îmi era atât de umflat că nu-mi puteam vedea picioarele când priveam în jos. Am mers la primul medic, aici în Marea Britanie, dar nu m-a luat în serios.

Nici măcar nu mi-a atins stomacul în urma examinării. După trei vizite la cabinet în trei luni, mi-a sugerat că balonarea poate fi asociată alimentației și mi-a recomandat un medic gastoenterolog. Nici acesta nu a găsit nimic în neregulă, așa că am fost diagnosticată cu o posibilă intoleranță la gluten având în vedere că rezultatele analizelor din laborator erau norale. Mi-au spus să încerc iaurturi probiotice, dar nu au ajutat prea mult”, povestește femeia potrivit Health.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Mai mult decât o problemă de stomac

”În luna noiembrie am început să sângerez între perioadele menstruale, așa că am decis să merg la un alt medic, care m-a încurajat să mă vadă un medic ginecolog. Am zburat până în Macedonia să-mi surprind sora de ziua ei, pentru că familia mea acolo locuiește și am mers acolo la un medic ginecolog. Ea a fost cea care m-a programat, iar medicul a realizat o serie de analize și investigații, incusiv examinare transvaginală cu ultrasunete.

Acela a fost momentul în care s-a descoperit o tumoră în uter de aproape 14cm. Era atât de mare, aproape cât un pepene galben, încât mi s-a spus că trebuie îndepărtat imediat. Am acceptat și am intrat în intervenție. Când m-am trezit în camera spitalului, membrii familiei mele erau foarte îngrijorați și nu înțelegeam de ce. Medicul mi-a spus că am un cancer uterin de stadiul II care s-a răspândit și la ovare. Cancerul cu care m-am confruntat, leiomyosarcoma, este un tip de cancer foarte rar care afectează în jur de 6 din un milion de femei. Medicii nu au știut cât de rapid se răspândește, motiv pentru care m-au anunțat că trebuie să mai trec prin încă o intervenție în care să-mi îndepărteze aparatul reproducător pentru a-mi salva viața”, continuă Dafina.

Operația de urgență

”Chiar dacă aveam familia alături, eram șocată, confuză și pierdută. Mai aveam doar câteva zile de trăit? Nu puteam explica ce simțeam, dar eram foarte speriată. Am tot întrebat medicul dacă am altă opțiune pentru că îmi doream o familie, iar el mi-a răspuns că nu. Cancerul mi-ar fi afectat și sarcina și ar fi putut produce un alt cancer. Intervenția a fost un real succes și, din fericire, nu a fost nevoie să fac chimioterapie. Acum, cinci ani mai târziu sunt în remisie. Nu merg regulat la examinări, dar fac screening o dată pe an”, încheie femeia.