PREMIERĂ MEDICALĂ Epilepsie – Operaţii de implantare intracerebrală de electrozi pentru delimitarea şi ablaţia focarului epileptic, la un spital din România. Vezi unde!

Recent, o echipă multidisciplinară a efectuat, în Blocul Operator Central de la Spitalul Universitar Central (SUUB), o operaţie de implantare intracerebrală de electrozi pentru delimitarea şi ablaţia focarului epileptic. Aproximativ 70% din pacienţi au epilepsii controlate eficient de această terapie şi duc vieţi normale. SUUB este singurul centru din România unde pacienţii epileptici sunt selecţionaţi în cadrul Programului Naţional de Epilepsie Farmacorezistentă pentru a fi trataţi prin proceduri microchirurgicale sau prin neurostimulare.

Un rol foarte important în tot acest proces îl are existenţa Laboratorului de Epileptologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. „Această unitate de monitorizare a epilepsiei are capabilitatea de a înregistra pacienţi pe lungă durată şi de a face înregistrări video EEG de lungă durată. Acest nucleu de epilepsie are 4 aparate care pot monitoriza pacientul chiar şi săptămâni în şir, zi şi noapte, cu personal competent şi cu posibilităţi tehnologice de a duce până la capăt aceste monitorizări de lungă durată”, spune dr. Ioana Mîndruţă, medic primar specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul SUUB. Echipa de la SUUB a fost formată din dr. Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog, dr. Tudor Cornel, medic primar neurochirurg, dr. Aurelia Dabu, medic primar neurochirurg, dr. Ioana Grămescu, medic primar ATI, dr. Irina Oane, medic specialist neurolog şi Andrei Barborică, fizician medical.

În ce constă implantarea cerebrală de electrozi la pacienţii epileptici?

După un proces laborios de selecţie anterioară, dacă se stabileşte că pacientul este eligibil pentru implantare cerebrală de electrozi, se face un plan, în echipă multidisciplinară, formată din neurologi, neurochirurgi şi profesori fizicieni medicali. Se planifică modul în care vor fi plasaţi electrozii, în funcţie de locul de generare a crizelor şi de posibilele constrângeri vasculare sau legate de funcţiile cerebrale care nu trebuie afectate.

Recomandări

Stenoza carotidiană – diagnostic şi tratament explicate de Dr. Călin Popa

Dr. Bogdan Slăbescu, medic endocrinolog: Ovare polichistice – ce se întâmplă dacă nu te tratezi

„Se face o planificare atentă folosind softuri speciale dedicate care generează un model al unei fixturi stereotactice. Aceasta este folosită pentru a ghida electrozii conform traiectoriei planificate şi este personalizată, având la bază unui set de coodonate unic pentru fiecărui pacient. Grupul nostru a contribuit la dezvoltarea modelului digital al platformei, care acum este folosit în mai multe centre din SUA şi din alte ţări”, a declarat Andrei Barborică, fizician medical.

La intervenţia chirurgicală participă medici neurologi, medici neurochirurgi şi fizicieni medicali, lucrând în permanenţă după măsurători precise făcute în concordanţă cu setul de coordonate stereotactice furnizate de software-ul de planificare chirurgicală.

„Platforma care se fixează pe capul pacientului conţine ghidajele pentru traiectoriile electrozilor, iar în timpul intervenţiei neurochirurgul plasează fiecare electrod în ghidajele fixturii stereotactice şi ajustează poziţiile prinderilor electrozilor în funcţie de măsurătorile intraoperatorii”, a adăugat dr. Ioana Mîndruţă.

foto SUUB

După implantul electrozilor, pacientul va fi examinat prin CT

Urmează o procedură de analiză a ţintelor a acurateţii implantării electrozilor.
„O dată ce au fost implantaţi electrozii intracranieni cât şi electrozii de scalp, pacientul face un examen CT, se văd traiectoriile electrozilor, apoi se coregistrează, cu un software special, imaginea de la tomograf cu RMN-ul pacientului obţinut anterior de intervenţie, pentru a vedea exact structurile, ţintele în care au ajuns aceşti electrozi şi traiectul de pe care înregistrează. Observăm cum sunt dispuşi într-o reţea tridimensională care urmăreşte să ţintească structurile care generează crizele pacientului şi să ne aducă informaţii despre eventualele funcţii cerebrale care nu pot fi afectate în urma ablaţiei focarului epileptic”, a mai spus dr. Ioana Mîndruţă.

Urmează monitorizarea nonstop minimum 10 zile

Se trece apoi la o altă etapă. Electrozii vor fi branşaţi la un amplificator electroencefalografic care permite înregistrarea semnalelor din interiorul creierului. „Înregistrăm semnalele intracraniene pe 128 de canale electroencefalografice, zi şi noapte, timp de minimum 10 zile. În acest interval vom înregistra atât traseul de veghe, traseul de somn, cât şi crizele pacientului şi vom stimula creierul cu protocoale de stimulare acceptate internaţional care constituie o rutină de examinare a creierului şi care nu produc leziuni intracerebrale, dar care sunt capabile să ne dea informaţii privind funcţiile care se găsesc în zonele unde avem plasaţi electrozii. Tot acest efort se va solda cu două hărţi. Este harta zonelor care produc crizele epileptice ale pacientului şi harta funcţiilor cerebrale care se găsesc în zonele respective şi apoi decidem, în echipa multidisciplinară, dacă ablaţia focarului epileptic nu va produce niciun fel de deficite suplimentare pacientului”, a mai
spus medicul Ioana Mîndruţă.

Rata mare de succes – circa 70% din pacienţi au epilepsii controlate eficient de această terapie şi duc vieţi normale

În majoritatea situaţiilor focarul epileptic este în afara unor funcţii cerebrale şi atunci medicii pot să intervină.
„Pe electrozii intracranieni care înregistrează din structurile ce generează crizele epileptice putem induce leziuni prin electrocoagulare. Aceste mici leziuni produc o inactivare a unor zone critice din focarul epileptic sau deconectează focarul de restul structurilor cu care funcţiona într-o coerenţă producând acele crize. În urma acestei etape, crizele sunt mult reduse sau chiar vindecate”, a mai spus dr. Ioana Mîndruţă.