Prescrierea exercițiilor fizice la pacienții cu patologie cardiacă – Reabilitarea cardiacă

Pacienții cu patologii cardiace pot avea multiple beneficii prin schimbarea stilului de viață și prin participarea la un program exerciții fizice regulate. Reabilitarea cardiacă (RC) este folosită în mod obișnuit pentru a furniza exerciții și intervenții legate de stilul de viață și constă într-o intervenție coordonată, pe mai multe planuri, menită să reducă riscul, să promoveze comportamente sănătoase și respectarea acestor comportamente, să reducă dizabilitățile și să promoveze un stil de viață activ pentru pacienții cu boli cardiovasculare.

Reabilitarea cardiacă: indicații

• Pacienții după infarct miocardic stabil din punct de vedere medical;

• Angina pectorală stabilă;

• Chirurgie de grefa de bypass coronarian;

• Angioplastie coronariană transluminală percutană;

• Insuficiență cardiacă stabilă cauzată fie de disfuncție sistolică sau diastolică (cardiomiopatie);

• Transplant de inimă;

• Boala cardiacă/chirurgie valvulară;

• Boala arterială periferică;

• Pacienții cu risc de boală coronariană cu diagnostic de diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială sau obezitate;

• Alți pacienți care pot beneficia de exerciții structurate și/sau educarea pacientului pe baza trimiterii medicului și consensul echipei de reabilitare.

Contraindicațiile reabilitării cardiace

• Angina instabilă;

• Hipertensiune arterială necontrolată – adică tensiunea arterială sistolica în repaus > 180 mm Hg și/sau în repaus tensiune arterială diastolică >110 mm Hg;

• Scădere ortostatică a tensiunii arteriale >20 mm Hg cu simptome;

• Stenoză aortică semnificativă (aria valvei aortice ²);

• Aritmii atriale sau ventriculare necontrolate;

• Tahicardie sinusală necontrolată (>120 bătăi/min);

• Insuficiență cardiacă necompensată;

• Bloc atrioventricular de gradul trei fără stimulator cardiac;

• Pericardită sau miocardită activă;

• Embolie recentă (pulmonară sau sistemică);

• Tromboflebita acută;

• Disecția aortică;

• Boală sistemică acută sau febră;

• Diabet zaharat necontrolat;

• Patologii ortopedice severe care ar interzice exercițiul fizic;

• Alte afecțiuni metabolice, cum ar fi tiroidita acută, hipopotasemie, hiperkaliemie sau hipovolemie (până când este tratată adecvat);

• Tulburare psihologică severă.

Recomandări

Medicamentul pentru slăbit care previne bolile de inimă

Laxative naturale care te scapă de constipație. Te ușurează complet

Reabilitarea cardiacă este de obicei inițiată atât în spital (denumită anterior RC de fază I), cât și în ambulatoriu (denumit anterior RC de fază II) și reduce rata mortalității și morbidității la persoanele cu diferite boli cardiace prin stabilizarea, încetinirea sau chiar inversarea progresiei procesului aterosclerotic.

Reabilitarea cardiacă la pacienții internați – Componente:

• Evaluarea stării clinice curente;

• Mobilizare timpurie;

• Identificarea și educarea cu privire la factorii de risc cardiovasculari modificabili;

• Evaluarea nivelului de pregătire a pacientului pentru activitatea fizică;

• Planificarea externării cu elaborarea programului de activitate fizică și planului de activități din viața de zi cu zi;

• Trimitere către reabilitare cardiacă în ambulatoriu.

Criterii pentru începerea mobilizării la pacienții internați:

• Nu există dureri toracice noi sau recurente în ultimele 8 ore;

• Valori stabile sau în scădere ale creatinkinazei și troponinei;

• Fără semne de insuficiență cardiacă decompensată (dispnee de repaus și raluri bazale bilateral);

• Ritm cardiac normal și electrocardiogramă stabilă pentru ultimele 8 ore.

Criterii de oprire a activității fizice:

• Tensiunea arterială diastolică (TAD) ≥110 mm Hg;

• Scăderea tensiunii arteriale sistolice (TAS) >10 mm Hg odată cu creșterea volumului de muncă;

• Aritmii ventriculare sau atriale semnificative cu sau fără semne/simptome asociate;

• Bloc de gradul 2 sau 3;

• Semne/simptome de intoleranță la efort, inclusiv angina pectorală, dispnee marcată și modificări ale electrocardiogramei care sugerează ischemie.

Reabilitarea cardiacă la pacienții externați – Componente:

• Evaluarea factorilor de risc cardiovascular și consiliere privind managementul stilului de viață;

• Educație și sprijin pentru a face schimbări sănătoase în stilul de viață pentru a reduce riscul de apariție a unui eveniment cardiac secundar;

• Dezvoltarea și implementarea/supravegherea unui plan de exerciții personalizat sigur și eficient;

• Monitorizare cu scopul de a îmbunătăți tensiunea arterială, lipidele/colesterolul și diabetul zaharat;

• Evaluare și consiliere psihologică;

• Comunicarea cu medicul fiecărui pacient și cu alți furnizori de servicii medicale cu privire la progresie și problemele relevante de management medical;

• Revenirea la activități profesionale și recreative adecvate.

Obiectivele reabilitării cardiace în ambulatoriu:

• Dezvoltarea și susținerea pacientului în implementarea unui program formal de exerciții fizice și de activitate fizică sigur și eficient;

• Asigurarea supravegherii și monitorizării corespunzătoare pentru a detecta schimbarea stării clinice;

• Reintegrarea pacientului în activități profesionale și recreative sau modificarea acestor activități pe baza stării clinice a pacientului;

• Educația pacientului și a aparținătorilor acestuia (soțului/partenerului/familiei/copii) pentru a optimiza prevenirea secundară (de exemplu, modificarea factorilor de risc) prin managementul stilului de viață și utilizării corespunzătoare a medicamentelor cardioprotectoare.

Stil de viață – Activitate fizică

Pe baza recomandărilor privind consumul de calorii pentru reducerea riscului cardiovascular și pentru gestionarea greutății, este important ca pacienții să fie încurajați efectueze activitate fizică în mod regulat. Pe lângă sesiunile formale de exerciții, pacienții trebuie încurajați să revină treptat la activitățile zilnice generale, cum ar fi treburile casnice, munca în curte, cumpărăturile și hobby-urile, așa cum sunt evaluate și modificate în mod corespunzător de către personalul de reabilitare. Pedometrele relativ ieftine, smartphone-urile și alte dispozitive portabile pot fi utile pentru a monitoriza activitatea fizică și pot îmbunătăți aderarea la programele de mers pe jos. În acest moment, este nevoie de cercetare continuă pentru a determina dacă aceste aplicații ajută în mod corespunzător la urmărirea exercițiilor și la o aderență îmbunătățită.

Bibliografie

1. American College of Sports Medicine. ACSM’s Guidelines for Exercise Testing and Prescription. 10th ed. Philadelphia: Wolters Kluwer/Lippincott, Williams & Wilkins, 2018.

2. Bayles MP, Swank AM. American College of Sports Medicine. ACSM’s Exercise Testing and Prescription. 1st ed. Philadelphia: Wolters Kluwer/Lippincott, Williams & Wilkins, 2018.

Foto: shutterstock